ARAD. Demers artistic complex adus în actualitatea contextului cultural românesc ce leagă deopotrivă limesul cultural vestic de contextul internaţional, devenind astfel promotorul punerii în comun a diversităţii expresiilor grafice prin conţinut tematic, acentuate de limita dimensională ce condensează proiectul estetic specific fiecărui actant vizual. Găzduită pe simeza sobră a generosului spaţiu expoziţional arădean în cadrul consacratei galerii Delta, într-o ambianţă deschisă spre inovaţie, diversitate şi multiculturalitate mondenă. Alonja plenară, profesionalismul curatorial, proiectul percutant, devin infrastructura invizibilă dar forte ce ordonează osatura fină necesară susţinerii expoziţionale.
Participare substanţială cu peste 200 de artişti cu veritabile tangenţe stilistice grafice, care surprind privitorul cu jocul uneori suav, alteori fugar, devenind brusc spaţiu labirintic repliat în repertoriile spectrale reducţioniste ce suprimă policromia în abruptul vetust al caligrafiilor în alb şi negru. Survolată în general, linia tematică per ansamblul expoziţiei cuprinde într-o distribuţie armonioasă dimensiunea câmpului comprehensiunilor tematice ce sublimă în ectoplasma efluviilor compoziţionale deschise, emanată constant din fiecare opera în parte. Asociate cu mult tact, lucrările autorilor puşi laolaltă devin prin alăturarea sub aceeaşi suprafaţă vitroasă, transparentă, companioni imprevizibili, potenţându-se reciproc, suplimentând involuntar, dirijaţi parcă de mâna nevăzută a curatorului care adaugă şi pe calea ambianţei estetice elevate ce decurge din pavimentarea mozaicatei simeze arădene. Aproape imposibilă abordarea în parte a fiecărui expozant, având în vedere bogata recuzită plastică de 420 de lumi miniaturale, de universuri plastice unitare ce parcă îşi invită ademenitor privitorii şi, de ce nu, potenţial cumpărătorii în dialogul duplicitar, seducător al empatiei concupiscente dintre autor, operă şi privitor.
Numind, cu regretele de rigoare, doar pe câţiva din corifeii acestei incomensurabile lumi de arhitecturi stilistice duale caligrafiate în abisul întunecat, alb, gri – Erdei Stefan, Marin Gherasim, Adriana Lucaciu, Colta Onisim, Suzana Fantanariu, Constantin Catargiu, Jakabhazi Alexandru, Aculina Popa Strasnei, Andrei Ciubotaru, Besu Marieta, Mihai Moroz, dar şi mulţi alţii ce ţin de tectonica punctului liniei modulate, cât şi de apanajul lin al câmpului neted, al planeităţii nude. Geometriile spaţiului dual ce travestit suprimă linia, nisiparea formelor, concretul estompat pană la diafana comuniune confuză de la cristalin la evanescentul crepuscular, toate conjugă decisiv sinonimiile codificării realului în imagine, spectru anamorfotic, pareidolie sincretică, intruziune onirică în haloul perplex al câmpului apobetic.
Salutăm iniţiativa ce resuscitează potentând arealul politicilor culturale bănăţene prin perfecta armonizate dintre pecuniar şi eşafodajul organizatoric ce sublimă fragila magmă creativă specifică fiecărui artist, aducând un real reviriment spaţiului cultural efervescent arădean. Dimensiunea cuprinderii internaţionale aduce din varii areale geografice – Portugalia, Italia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Grecia, Brazilia, Japonia – o serie de participanţi ajunşi la o deplină maturitate profesională, injectând în proximitatea culturală ce ţine de partea vestică a României un aer proaspăt, inedit, prin punerea în comun sub acelaşi stindard în cadrul prestant al simezei arădene confluenţe culturale adiacente, egalizând presiunile heteroclite naţionale cu paradigmele altor contingenţe cutumiare, aducând încă o dată în consens conivenţele creative internaţionale, transcontinentale şi sincronismul consonant autohton.
Revenind asupra multiplelor direcţii de prospectare plastică, surprinde varietatea procedeelor cu specific grafic: alături de sofisticata tehnică mezzotinta, xilogravură, zincografie, litografie, nu în ultimul rând colajul, monotipia, fotografierea şi prelucrarea imaginii digitale, toate alambicatele maniere ce afectează imaginea juxtapunând la nivelul sintaxei vizuale câmpurile unor debordante mixturi semantice care surprind dincolo de calofilia facilă a cuantumului harmoniei plastice, simbolisme de nişă ce destructurează violent substratul persuasiv al tropilor segregărilor informale, conţinute în culisele anatomiei imaginarului codificat în carnea substratului celulozic. O lume simplificată minimalist asemeni reducţiilor simbolice ce anagramează ideograma caligrafiilor asiatice, aluzia la tehnicile stampei chineze, vecinătăţile aleatorului surprins în fluxul efemer al tehnicii suminagashi, ori debordând de dualitatea constructivă dintre imaculatul vacuum şi licăririle disruptive ale plenumului întunecat al urmelor fulgurante de tuş. Combinarea în cadrul aceleaşi imagini a tehnicilor mixte evocă încă o dată linia de forţă ce sondează eficient resursele nebănuite stocate în structura lăuntrică a nesecatului izvor vetust al artei grafice, reactualizând prin prospectare experimentală enorma potenţialitate estetică.
Caracterul repetitiv al bienalei de grafică cimentează câmpul orientărilor şi obligă la profesionalism, oferind deopotrivă un statut elitist precum şi angrenarea treptată a unui public avizat capabil să deceleze în avans noile tendinţe.
Autor Dr. Gabriel Kelemen
Citiți principiile noastre de moderare aici!