ARAD. Scandalul infecțiilor intraspitalicești provocate de bacteriile nosocomiale în unitățile sanitare din România a luat din nou amploare în urma deceselor înregistrate recent la Cluj și Târgu Mureș. Legat de acest subiect, premierul României, Nicolae Ciucă, a reacţionat în urmă cu o săptămână, în şedinţa de Guvern, el cerând Ministerului Sănătăţii să-i prezinte, în regim de urgență, situaţia şi concluziile concrete legate de această problemă a infecţiilor din spitale.
„Din păcate, la Târgu Mureş au fost anunţate cinci decese la Spitalul Judeţean din cauza infecţiilor nosocomiale. De asemenea, patru bebeluşi au decedat la Cluj Napoca, se pare că din aceeaşi cauză”, a spus premierul Nicolae Ciucă, citat de News.ro.
De altfel, se pare că premierul României, prezent la Arad vinerea trecută, a anulat vizita programată la Spitalul Clinic Județean de Urgență din municipiu, tocmai pentru a evita întrebările pe acest subiect.
772 de tulpini, la Județean
Pentru a vedea cum stau lucrurile la cel mai mare spital din județ, Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Arad, am solicitat situația infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM), cunoscute generic sub denumirea de bacterii nosocomiale, pe primele nouă luni ale acestui an – din ianuarie până în septembrie.
Potrivit datelor furnizate de Serviciul de Prevenire a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale (SPIAM), în primele nouă luni ale anului au fost raportate nu mai puțin de 617 astfel de infecții la pacienții internați pe diferite secții ale SCJU. Cei 617 pacienți, care s-au internat la Județean cu diverse afecțiuni, au contactat alte infecții din spital, unele dintre ele cu risc critic, potrivit clasificării Organizației Mondiale a Sănătății. La cei 617 pacienți s-a documentat prezența a nu mai puțin de 772 de tulpini de germeni asociate cu infecțiile intraspitalicești.
Cea mai „prolifică” lună, conform datelor centralizate de către SPIAM, a fost luna august, când s-au înregistrat 96 de pacienți cu infecții intraspitalicești și un total de 122 de tulpini. Raportat la numărul total de pacienți externați, infecțiile cu nosocomiale au afectat 3,14 la sută din internați. Acesta este, de altfel, și cel mai mare procent calculat la nivelul Spitalului Județean, în decursul celor nouă luni analizate.
ATI și superbacteriile
Potrivit clasificării Organizației Mondiale a Sănătății, există trei categorii de superbacterii, care au dezvoltat rezistență chiar și la cele mai puternice antibiotice. Cu risc critic (de multe ori infecțiile cu astfel de patogeni sunt mortale) sunt nominalizate Acinetobacter baumanii, Pseudomonas aeruginosa și enterobacteriaceae. Spitalul Județean Arad nu duce lipsă de infecțiile cu cei doi patogeni, care se înregistrează îndeosebi pe secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă. De altfel, cele mai multe infecții asociate asistenței intraspitalicești au fost documentate pentru aceste secții. Chiar dacă formele grave de infecție cu Covid-19 au scăzut semnificativ și foarte puțini pacienți mai ajung pe secțiile de ATI, numărul infecțiilor nosocomiale a rămas la fel de mare. Astfel, în luna august a acestui an, vorbim despre 41 de pacienți care s-au infectat cu bacterii rezistente la antibiotice, după internarea în spital. Și asta în condițiile în care nu mai vorbim despre secții sufocate de pacienți. În luna august, 14 pacienți internați la terapie intensivă au fost depistați ca fiind infectați cu Acinetobacter Baumanii și alți 14 cu Pseudomonas Aeruginosa, bacterii luate din spital. În raport nu sunt precizate decese survenite în urma infecțiilor cu nosocomiale.
Creștere față de 2021
Conform raportării de anul trecut, pe cele 12 luni ale lui 2021, la nivelul secțiilor Spitaluljui Clinic Județean de Urgență Arad s-au înregistrat 589 de infecții intraspitalicești la pacienții internați, care au contactat bacteriile periculoase pe perioada spitalizării. Prin comparație cu cifra oferită de Spitalul Județean pentru primele nouă luni ale lui 2022, este evidentă o creștere a infecțiilor intraspitalicești, din moment ce anul acesta s-au înregistrat deja 621 de cazuri. Și anul trecut, cea mai mare parte a infecțiilor cu nosocomiale a fost raportată pe secțiile de terapie intensivă – 255 de pacienți infectați după spitalizare.
Sub procentul lui Rafila
Procentul infecțiilor cu nosocomiale contractate pe timpul spitalizării, la Județean, este relativ scăzut: ianuarie – 2,12 la sută dintre pacienții externați au fost infectați cu nosocomiale, februarie – 2 la sută, martie 2,41 la sută, aprilie – 2,60 la sută, mai – 1,83 la sută, iunie – 1,69 la sută, iulie – 2,86 la sută, august – 3,14 la sută și septembrie – 2,12 la sută. Referitor la cifrele raportate de spitalele din țară, Alexandru Rafila a precizat, în conferința de presă susținută miercuri:
„România, în momentul de față, după o evoluție crescătoare, raportează 1% din cazurile externate ca fiind asociate infecției în spitale. Media în UE e 7%. La noi a crescut de la 0,2% la 1%. La nivelul UE sunt anual 37.000 de decese asociate infecțiilor din spitale, iar numărul deceselor parțial asociate infecțiilor e de cel puțin 3 ori mai mare. România are circa 5% din populația UE și atunci numărul deceselor atribuibile infecțiilor ar fi de circa 1.700. Eu personal m-aș duce la un spital la care managerul raportează 5-6% infecții, chiar și decese, decât la unul care raportează zero. E un spital în București care zice: dom’le, noi de 11 ani nu avem niciun caz. Eu nu cred acest lucru ”, a mai punctat Rafila.
Nosocomialele – subraportate
Chiar dacă numărul pacienților infectați cu nosocomiale pe perioada spitalizării poate părea mare, ministrul Sănătății spune că ne confruntăm cu subraportarea acestui gen de infecții. Prin urmare, numărul celor care se internează în spital cu o boală și se externează cu astfel de infecții periculoase este mult mai mare, la fel și numărul deceselor rezultate în urma infecțiilor. Alexandru Rafila a mai precizat, în cadrul conferinței de miercuri că „lucrul acesta ar trebui să îl raportăm corect, pentru că se întâmplă, însă în momentul în care există opinii foarte vehemente că trebuie să facem totul pentru dispariția infecțiilor nosocomiale, nu vom reuși”.
Acest tip de infecție intraspitalicească a intrat în atenția opiniei publice după incendiul de la Colectiv, când starea pacienților arși a fost înrăutățită de prezența nosocomialelor. Iar tendința generală pare a fi ascunderea cazurilor de acest gen, la nivelul spitalelor din România, în dorința de a păstra o imagine cât mai bună în spațiul public.
Plan național
Nicolae Ciucă a mai cerut, pe lângă raportul urgent al Ministerului Sănătății, și întocmireaunui plan naţional de combatere a infecţiilor nosocomiale în spitale.
Trimite articolul
X
vali -
-
Cristi says:
Tu erai prost si inainte de vakseen,dupa ințepare doar esti mai handicapat…oricum esti cu un picior in groapa duoa zerul magic,poti face linistit doza 4…Slava !
-
Tuluz-Lotrec says:
Nu te enerveaza moaca de prostovan expirat si plin de nesimtire care se beleste in fiecare dimineata la tine din oglinda baii?
-
-
-
Matragunaru says:
Ba da mai dispareti in sloboz cu kkaturile voastre,stim ca sunteti o gloata de laturi din astea platite sa intre peste tot sa bage batul prin gard.Ce legatura matii are articolul asta cu vaccintul?
contribuabil says: Pana cand cineva nu ii da in judecata cerand sume mari ca despagubire tot asa o sa fie
Zam 
Ion says: Doar atât? Păj, dacă stai la ATI, intubat și cu sondă, sigur iei ceva. De fapt, o simplă sondă urinară și sigur faci cunoștință cu ceva, chiar și E-coli…. E de plâns.
