ARAD. Crima de la Craiva a avut loc la sfârșitul lunii ianuarie 2020. Timp de doi ani, omorul a rămas nerezolvat parțial, se alcătuise un cerc de suspecți, însă nimeni nu se încumeta să declare nimic, și se mai obținuse și un profil genetic, în urma prelevării unor probe biologice de la locul crimei, care se potrivea indiciilor pe care le aveau anchetatorii. Din locuința victimei nu lipsea nimic în urma omorului: nici cei 3.500 de lei pe care bărbatul îi avea în dulap, nici radioul, nici pachetul de țigări, nici aparatul de cafea și nici cei 200 de lei puși sub pătura de pe canapea, semn că nu furtul a stat la baza crimei. În aprilie 2022, principalul suspect a fost prins: un minor de 16 ani, absolvent a 4 clase – 14 ani la data comiterii omorului – după ce s-a întors din Franța. Plecase de acolo mai mult alungat de tatăl său după ce copilul a agresat mai multe persoane din rândul homosexualilor. Și așa s-a ajuns și la posibilul mobil al crimei de la Craiva… Când a ajuns în fața anchetatorilor, minorul nu a recunoscut fapta, apoi a recunoscut-o parțial, ca într-un final să povestească tot ce s-a întâmplat și să colaboreze.

Cum s-a întâmplat…

“În ziua de 26.01.2020 inculpatul, împreună cu sora sa și alte persoane s-au deplasat prin sat cu o căruţă încărcată cu lemne, încercând să le vândă. Când au trecut prin dreptul locuinţei persoanei vătămate au întrebat-o dacă are nevoie de lemne. Deoarece între timp cumpărase lemne de foc de la altcineva, victima a refuzat oferta. Cam la 2-3 zile după aceasta, în cursul dimineţii, în jurul orei 10,00, inculpatul a vrut să se ducă să-şi cumpere ţigări de la un magazin din sat. S-a deplasat pe drumul principal din localitate, care trece prin faţa postului de poliţie şi, când a ajuns în dreptul imobilului în care locuia victima, aceasta l-a strigat din curte pentru a-l chema să-i crape nişte lemne de foc. Inculpatul a intrat în curtea persoanei vătămate şi a despicat un braţ de lemne, pe care le-a dus în casă, în camera unde stătea efectiv victima. A aşezat lemnele lângă cuptor, la indicaţia acesteia, apoi, când victima i-a oferit o ţigară, a refuzat şi a vrut să plece. În acel moment, conform celor declarate de inculpat, persoana vătămată l-a tras de haină spre pat, spunându-i să nu plece. Inculpatul s-a enervat şi, luând de pe jos băţul folosit de inculpat la mers – o coadă de mătură din lemn – l-a lovit în mod repetat peste cap şi în partea superioară a corpului. Victima s-a prăbuşit între pat şi masă, cu capul spre geam, iar perdeaua de la fereastră a căzut cu această ocazie peste el, mai precis peste capul său. Porţiuni din obiectul contondent folosit s-au rupt şi au căzut sub persoana vătămată. Inculpatul a plecat apoi, fără a căuta bani sau alte bunuri prin casă, a închis uşa de la camera în care se afla victima, a închis uşa de la intrarea în casă şi a încuiat-o cu cheile care se aflau în partea interioară a uşii, un mănunchi de mai multe chei, pe care le-a luat cu el, împreună cu restul rămas intact din bâta folosită la lovirea victimei. A plecat prin spatele curţii victimei, folosind portiţa din acea parte a curţii şi s-a întors acasă peste câmp”, se arată în sentința Tribunalului Arad, publicată pe rejust.ro.

Sora sa, la locul crimei

În aceeași zi minorul i-a povestit surorii sale cele întâmplate, iar aceasta s-a dus până la locuinţa victimei, a intrat înăuntru, împingând mai tare uşa. L-a găsit pe bărbat pe jos, în camera sa, în poziția în care l-a lăsat fratele ei. Femeia a luat perdeaua căzută peste victima decedată şi, urcându-se pe un scaun, a prins-o într-un cui, în alt mod decât era în mod normal aşezată, iar apoi a plecat apoi spre casă.
În fapt, materialul genetic găsit de criminaliști la locul crimei aparține surorii minorului care comisese crima. De menționat este faptul că omorul a avut loc în ianuarie 2020, iar în luna februarie 2021 – adică după 1 an și 1 lună – așa cum se precizează în sentința postată pe rejust.ro, a fost comunicat raportul de expertiză criminalistică care stabilea profilul genetic: “A fost decupată de lucrătorii criminalişti o porţiune de perdea de 11/9 cm din partea stângă, acolo unde aceasta a fost presată în cui, existând mai multe şanse de a se putea recolta probe biologice din acea bucată de material”, iar în cursul lunii septembrie 2021 a fost comunicat raportul de expertiză criminalistică întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică, din care a reieşit că profilul genetic al surorii criminalului este identic cu profilul genetic recoltat de pe bucata de perdea.

Le era teamă de autorul crimei

Sora minorului făcea parte deja dintr-un cerc de posibili suspecţi de implicare în comiterea faptei, deoarece ea şi rudele ei erau dintre puţinele persoane din sat care aveau oarecare legături cu victima.
Audiată în legătură cu moartea bărbatului, sora celui care a comisa crima a declarat că ea şi membrii familiei sale, care trăiesc din vânzarea lemnului de foc, au trecut şi pe la victimă, întrebând-o dacă vrea lemne, aceasta refuzând, astfel că au plecat mai departe, fără a intra în casă. În fapt, femeia știa că fratele ei îl omorâse pe bărbatul în vârstă de 68 de ani, la fel știau și alți membri ai familiei – pentru că minorul recunoscuse în fața lor ce făcuse – iar inițial nu au spus nimic anchetatorilor. După ce băiatul a ajuns după gratii, atât sora acestuia cât și ceilalți care știau despre crimă au spus anchetatorilor că motivul pentru care nu au spus nimic a fost teama față de băiat. „Martorii au arătat cu toţii că inculpatul, deşi minor, este foarte violent şi se droghează, unul dintre motivele pentru care nu au spus adevărul mai devreme fiind chiar teama de acesta. Martora (n.r. sora inculpatului) a mai arătat că tatăl ei şi al inculpatului l-a trimis pe acesta din urmă acasă din Franţa deoarece acolo a agresat persoane din rândul homosexualilor, aspect recunoscut şi de inculpat şi care ar putea constitui mobilul comiterii faptei, în condiţiile în care nu au dispărut bani sau bunuri din casă şi nu au fost identificate urme de răvăşire”, se mai arată în sentința de pe portatul rejust.ro.

Tulburări mixte de conduită

Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de către Serviciul de Medicină Legală Arad a arătat că rezultă faptul că adolescentul a acţionat cu discernământ și că “inculpatul prezintă diagnosticul de tulburări mixte de conduită – dezvoltare dizarmonică de personalitate – antisocială, abandon şcolar, carenţe de mediu social, QI 76 – intelect liminar”, în timp ce concluziile referatului de evaluare întocmit de către Serviciul de Probaţiune Dolj au arătat următoarele concluzii: „ Inculpatul provine dintr-un mediu familial marcat de decesul mamei la o vârstă mică, aspect care l-a influenţat emoţional negativ, a adoptat forme marginale de satisfacere a nevoilor financiare, practicând cerşetoria şi a renunţat la orice formă de învăţământ care i-ar fi putut asigura o diplomă de calificare şi o inserţie facilă pe piaţă muncii. Justifică comiterea infracţiunii prin nevoia de a se apăra, negăsind la momentul comiterii faptei o altă alternativă non-infracţională în acest sens şi are capacitatea de a aprecia critic consecinţele faptei săvârşite dovedind empatie faţă de partea vătămată, este retras în relaţionare cu cei din jur şi introspect. Din aceste perspective apreciem că ar deţine resurse interne pentru schimbarea comportamentală. Familia extinsă îi este alături şi îi susţine moral şi financiar, păstrând legătura cu acesta, neexeplicându-şi agresivitatea excesivă a minorului. Apreciem că prin ataşamentul pe care îl are inculpatul faţă de familia sa, aceasta ar putea fi resursă pentru schimbarea în condiţiile în care poate munci pentru a se întreţine, are capacitatea de a accesa resurse externe de natură a-l motiva în viitor în adoptarea unui comportament conformist social”. În același referat s-a apreciat și faptul că băiatul ar trebui internat într-un centru de detenție: „Apreciem că, în contextul estimării unui risc mediu de comitere de noi infracţiuni şi ţinând cont de factorii prezentaţi mai sus, ar fi utilă în vederea reintegrării sale sociale, măsura educativă a internării într-un centru de detenţie şi participarea acestuia la cursuri pentru şcolarizare, precum şi pentru controlul furiei şi gestionarea emoţiilor.”

Sentință după două luni de judecată

În luna mai a acestui an băiatul a fost trimis în judecată. Sentința – care nu este definitivă – a venit în 6 iulie și a fost pronunțată de Tribunalul Arad. La alegerea și individualizarea pedepsei, instanţa a reţinut, pe de o parte, gradul de pericol ridicat al faptei, dar şi vârsta inculpatului, lipsa antecedentelor penale ale acestuia, concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză, precum şi atitudinea inculpatului de regret faţă de faptele reţinute în sarcina sa. Totodată, instanța a constatat că poate aplica dispozițiile art. 375 C.pr.pen. având în vedere faptul că infracțiunea de omor este pedepsită cu pedeapsa închisorii între 10 și 20 de ani închisoare, conform art. 188 Cod penal, infracțiune pentru care se poate aplica procedura simplificată. De altfel, minorul – în prezenţa bunicului şi a avocatului ales – a solicitat să fie judecat după procedura simplificată.

7 ani într-un centru de detenție

Tribunalul Arad a decis astfel: “Instanţa reţine că, potrivit art. 114 Cod penal, de principiu, faţă de minorul care la data săvârşirii infracţiunii avea vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate, legiuitorul penal prevăzând însă, în cuprinsul art. 114 alin.1 lit. b C.pen., posibilitatea luării unei măsuri educative privative de libertate atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenţiunea pe viaţă. Având în vedere faptul că este incident unul dintre cazurile prevăzute de art. 114 alin.2 C.pen., respectiv infracțiunea de omor este pedepsită cu închisoarea mai mare de 7 ani, față de inculpatul minor se va lua o măsură educativă privativă de libertate. Instanţa apreciază, având în vedere modul de comitere a infracţiunii şi gravitatea deosebită a infracţiunii săvârşite şi a urmărilor acesteia, respectiv moartea unei persoane, că activitatea infracţională a inculpatului nu justifică o măsură atât de blândă cum este o măsură educativă privativă de libertate într-un centru educativ, fiind necesară internarea acestuia într-un centru de detenţie, astfel această măsură educativă privativă de libertate a fost recomandată şi de către Serviciul de Probaţiune Dolj prin referatul de evaluare întocmit. În aceste condiţii instanţa apreciază că singura măsură educativă aptă a sancţiona, dar şi a corija comportamentul infracţional al inculpatului este măsura educativă privativă de libertate a internării întru-un centru de detenţie, pe o durată de 7 ani”.