ARAD. 13 poliţişti de frontieră şi un angajat ANAF au fost achitaţi a doua oară de către Tribunalul Arad, chiar dacă procurorii spun că au adunat suficiente probe prin care demonstrează faptul că aceştia au luat mită. Judecătorii instanţei arădene spun că, deşi au luat bani cu titlu de mită, frontieriştii au fost provocaţi, nu au cerut ei bani. Iar, dacă au fost provocaţi, atunci infracţiunea se iartă. Dar să vedem ce spun magistraţii arădeni în motivarea sentinţei de achitare. Aceştia aduc în discuţie articolul 101 Cod procedură penală, care vorbeşte despre principiul loialităţii administrării probelor. Iar aliniatul 3 din acest cod indică faptul că „este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe”. Mai precis, chiar dacă infracţiunea a fost comisă, organele judiciare sau investigatorii cu identitate reală ori cei sub acoperire nu pot să o repete pentru a aduna probe.

„Provocarea reprezintă o acţiune neloială realizată în scopul obţinerii de probe şi care constă în determinarea cu ştiinţă a unei persoane să comită o infracţiune sau să continue comiterea unei infracţiuni”, se arată în decizia Tribunalului Arad.

„Autorităţile nu au avut deloc un comportament pasiv atunci când au instrumentat prezentul dosar. Astfel, se constată că, deşi ştiau foarte bine ce acte erau necesare pentru introducerea în ţară a unor anvelope uzate, atât investigatorul cu identitate reală, cât şi cei sub acoperire au prezentat de fiecare dată acte incomplet întocmite sau au avut unele acte lipsă. Pe lângă aceste aspecte, de fiecare dată iniţiativa oferirii unor sume de bani a aparţinut fie investigatorului cu identitate reală, fie celor sub acoperire”, se mai arată în motivarea sentinţei, după care judecătorul Tribunalului Arad exemplifică mai multe pasaje din rechizitoriu în care se specifică faptul că investigatorii au iniţiat mituirea frontieriştilor, şi nu poliţiştii au cerut bani pentru a închide ochii la nereguli.

 

Doar pe declaraţii

Totodată, Tribunalul Arad apreciază faptul că rechizitoriul s-a bazat pe declaraţiile investigatorilor, nu pe probe concrete.

„Declaraţiile martorilor colaboratori sau investigatori sub acoperire sunt coroborate doar cu înregistrările audio-video efectuate de către aceştia, dar în privinţa acestora, prin raportul de expertiză întocmit în cauză, s-a concluzionat că toate înregistrările audio-video puse la dispoziţia expertului nu respectă una sau două dintre cele trei condiţii impuse pentru autenticitatea unei înregistrări video (fie nu au fost stocate pe suportul original, fie nu a putut fi identificată după voce persoana implicată, fie nu a fost efectuată simultan capturarea evenimentului în timp real. În plus, nu s-a putut stabili identificarea persoanelor după voce în cazul a trei inculpaţi”, se mai arată în sentinţă.

„Pe de altă parte, este de subliniat şi faptul că martorul cu identitate reală şi martorii sub acoperire, în toate cazurile au declarat că nu au văzut personal ca inculpaţii să fi luat direct sumele de bani care fac obiectul prezentului dosar. În toate cazurile martorii au arătat că ar fi pus banii în interiorul actelor (talon sau asigurare), au predat aceste acte agenţilor de poliţie, iar la restituirea actelor nu au mai găsit sumele de bani în interiorul lor. Martorii au plecat şi nu au mai văzut ce s-a întâmplat efectiv cu banii, dar i-ar fi luat inculpaţii sau alte persoane aflate la locul de muncă în acele momente. Toate aceste aspecte coroborate duc la concluzia că în cauză nu există probe care să ateste că inculpaţii ar fi comis infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată”, se mai arată în soluţia de achitare a frontieriştilor.

 

În Ungaria

Avocaţii inculpaţilor au ridicat şi o altă problemă care ar fi trebuit supusă atenţiei judecătorilor şi în baza căreia se prefigura o achitare a frontieriştilor: locul în care s-au desfăşurat infracţiunile. Referitor la acest aspect, Tribunalul Arad a decis că „instanţa nu va mai analiza susţinerea apărătorilor mai multor inculpaţi referitor la faptul că infracţiunile s-ar fi comis toate pe teritoriul statului maghiar şi că, lipsind autorizarea organului competent, s-ar fi impus încetarea procesului penal”. Chiar şi cu această achitare, procesul celor 14 inculpaţi se mută la Timişoara, la Curtea de Apel, acolo unde dosarul va intra la judecată în luna noiembrie.