Calea ferată Nădlac-Arad datează din 1955, iar ultima schimbare a şinei a avut loc în 1979. Din cauza degradării liniei ferate, de peste 25 de ani nu mai pot circula trenurile de marfă, pentru că acestea ar putea deraia. Agricultorii din zonă, care lucrează peste 50.000 de hectare, nu pot ajunge cu cerealele în Portul Constanţa, decât pe cale rutieră, ceea ce impune costuri de două ori mai mari.

Preşedintele Asociaţiei „Ţăranul nădlăcan”, Gheorghe Porubsky, a declarat că au fost începute noi demersuri pe lângă Ministerul Transporturilor pentru reabilitarea căii ferate Nădlac-Arad. „Zona Nădlac-Arad este una foarte productivă din punct de vedere agricol, însă fermierii nu au avantajul de a-şi transporta produsele pe calea ferată, plătind foarte mulţi bani firmelor de transport rutier. Noi nu putem ajunge cu cerealele în Portul Constanţa, de unde să le exportăm, astfel că suntem nevoiţi să vindem doar în Ungaria produsele. În Ungaria, le ducem cu TIR-ul, transportul rutier fiind foarte scump, iar din cauza asta trebuie să reducem preţul final de vânzare, pentru a putea fi competitivi. Ne afectează foarte mult această situaţie, dar toate demersurile făcute de-a lungul anilor s-au lăsat doar cu promisiuni din partea politicienilor”, a spus Porubsky.

Problema a fost adusă şi în atenţia ministrului Răzvan Cuc, care a fost prezent în judeţul Arad în luna aprilie, iar acesta a promis că va face demersuri pentru reabilitarea căii ferate.

„Ministrul ne-a promis sprijin. Până la Revoluţie, în fiecare localitate de pe traseul Nădlac-Arad existau rampe de încărcare-descărcare cereale, un avantaj imens, pentru că transportul feroviar este la jumătate de preţ faţă de cel rutier”, a declarat Neculai Valentin Rotaru, consilier local în Şeitin, cel care a iniţiat noile demersuri pentru reabilitarea căii ferate.

Doar transport rutier

În localităţile de pe traseul căii ferate Nădlac – Arad există peste 50.000 de hectare de teren agricol, cu producţie medie de opt tone la hectar, fiind cultivate în special grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă şi sfeclă. În acest moment, toată producţia este transportată pe cale rutieră spre Ungaria sau, în puţine cazuri, în Portul Constanţa.

Asociaţiile agricole din zonă au redactat un memoriu, care urmează să fie semnat şi de primării, înainte de a fi trimis Guvernului.

„Primăria Nădlac a semnat deja acest memoriu, care în zilele următoare va fi semnat şi de primarii din Şeitin, Pecica, Semlac. Susţinem cu fermitate un proiect de reabilitare a căii ferate. Dacă linia ar putea fi folosită din nou pentru transportul mărfurilor, zona ar cunoaşte o dezvoltare mai rapidă”, a declarat primarul oraşului Nădlac, Ioan Mărginean.

Sub 20 de km/h

Pe distanţa de 48 de kilometri de la Nădlac la Arad, o cursă cu trenul de pasageri face două ore şi jumătate. Asta înseamnă că trenurile au o viteză mai mică de 20 de kilometri pe oră. Trenuri de marfă nici nu au mai circulat pe aici de 25 de ani, din cauza restricţiilor de tonaj impuse. Linia ferată a fost dată în folosinţă în 1955, iar de atunci a fost schimbată doar o dată, în 1979.