Berlinul a fost, marţi, a noua capitală în care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a celebrat excelenţa românească de pretutindeni ca parte a proiectului Gala „100 pentru Centenar”. La eveniment, unsprezece români cu activităţi deosebite, promotori ai valorilor şi identităţii româneşti, au fost premiaţi cu distincţii simbolice în semn de recunoaştere şi apreciere a meritelor şi contribuţiei lor la imaginea României în lume. Pe lista lautreaţilor și-a găsit loc și un arădean: Prof. Dr. Ștefan Hell – om de ştiinţă, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (2014).

Născut la Sântana

Ştefan Hell este o importantă personalitate ştiinţifică a lumii contemporane. S-a născut în România, în județul Arad, într-o familie de şvabi bănăţeni, tatăl său fiind inginer, iar mama sa învăţătoare. A urmat cursurile şcolii elementare din Sântana, judeţul Arad, după care a fost elev al Liceului „Nikolaus Lenau” din Timişoara. În 1978, familia sa a emigrat în Germania, stabilindu-se la Ludwigshafen.
Studiile universitare le-a făcut, în domeniul fizicii, la prestigioasa Universitate din Heidelberg, cea mai veche dintre universităţile germane, pe care a absolvit-o în 1987. Studiile doctorale le-a realizat tot acolo, susţinând, în 1990, dizertaţia cu tema Reprezentarea microstructurilor transparente în microscopul confocal.
A lucrat o perioadă ca inventator independent, activitatea sa fiind orientată spre găsirea unor căi de creştere a performanţelor rezoluţiei microscopiei optice dincolo de limitele atinse până la momentul respectiv, ceea ce a dus la construirea premiselor microscopiei 4Pi, o variantă ameliorată a microscopiei de fluorescenţă.
A continuat să lucreze, demonstrând principiul microscopiei 4Pi şi îmbunătăţind performanţele rezoluţiei de profunzime, atât în cadrul stagiului parcurs la European Molecular Biology Laboratory (Heidelberg), cât şi la Universitatea Turku, din Finlanda, unde a fost şef de echipă în cadrul departamentului de fizică medicală, demonstrând principiul microscopiei STED (Stimulated Emission Depletion Microscopy), ca microscop de fluorescenţă. Ulterior, a fost Visiting Scientist la Universitatea din Oxford, în departamentul Engineering Science.
Ştefan Hell obţine Abilitarea la Universitatea din Heidelberg (1996), devenind cercetător în cadrul Institutului Max Planck pentru Chimie Biofizică din Gottingen, al cărui director ajunge în 2002, înfiinţând Departamentul de Nanobiofotonică. În 2003, este conducător al departamentului de Nanoscopie Optică din cadrul Centrului German de Cercetare a Cancerului (DKFZ) şi professor onorar al Universităţii din Gottingen şi Heidelberg.

Dezvoltarea microscopiei

Ştefan Hell a demonstrat, teoretic şi experimental, faptul că rezoluţia microscopiei de fluorescenţă poate fi decuplată de difracţie şi poate fi crescută cu o fracţie din lungimea de undă a luminii captate (> 200 nanometri). Astfel, a fost depăşit un important prag în dezvoltarea microscopiei, ce fusese sesizat de însuşi fondatorul microscopiei moderne, Ernst Abbe (1873).
Implicaţiile cele mai importante ale descoperirii realizate de Profesorul Hell se referă la creşterea substanţială a posibilităţilor de înţelegere a vieţii celulelor. Iar pentru că unitatea de bază a funcţionării corpului omenesc (şi a oricărei fiinţe) este celula, putem înţelege că au fost construite premise deosebite pentru înţelegerea mecanismului bolilor, ceea ce este foarte important pentru găsirea unor căi de combatere a acestora.

Distincții peste distincții

Pentru realizările deosebite în domeniul chimiei şi fizicii optice, Ştefan Hell a primit foarte multe distincţii, între care: Premiul pentru Inovare acordat de Preşedintele Republicii Federale Germania (2010), Premiul Nobel pentru chimie (2014). Din 2012, este membru de onoare al Academiei Române, iar din 2013 membru al Academiei Naţionale de Ştiinţe „Leopoldina”, din Halle.
Această iniţiativă este dedicată Anului Centenar şi îşi propune să celebreze excelenţa românească şi recunoaşterea meritelor şi a valorii aduse de membrii comunităţii româneşti din Germania.