Numărul de internări a scăzut considerabil, în ultimii doi ani, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad, ceea ce nu e neapărat o veste bună. Mii de oameni cu alte afecţiuni decât COVID-19 şi-au amânat tratamentele sau intervenţiile chirurgicale, fie de teama de infectare în spital, fie pentru că autorităţile le-au limitat accesul la serviciile medicale.

Cifre pe şase ani

Datele obţinute de Jurnal Arădean şi www.aradon.ro de la Spitalul Judeţean arată diferenţe mari între cifrele din 2019 şi cele din perioada pandemiei, adică 2020-2021. De exemplu, la numărul de internări continue, scăderea este de aproximativ 30 la sută în ultimii doi ani. În 2019, când nici nu se ştia de existenţa SARS-CoV-2, cel mai mare spital din judeţ a avut 46.188 de internări continue, în timp ce în 2021 a avut 32.489. O diferenţă de 13.699 de pacienţi. Şi în primul an al pandemiei s-a simţit scăderea numărului de pacienţi, fiind înregistraţi 33.031, respectiv cu 13.157 mai puţini faţă de 2019.

La spitalizările de o zi, scăderea nu a fost la fel de puternică, fiind undeva la 17 procente. Adică de la 22.466 în 2019, la 18.260 în 2020 şi la 18.564 în 2021. Numărul consultaţiilor acordate în Ambulatoriul SCJU a fost de 139.694 în anul 2019 şi a scăzut la 93.035 în primul an al pandemiei sau la 102.491 în 2021. De asemenea, numărul investigaţiilor paraclinice efectuate la spital a scăzut de la 1.554.362 în 2019 la 1.169.495 în 2021.

La toate aceste capitole, comparaţia cu anul 2019 este relevantă în condiţiile în care internările continue, de o zi, consultaţiile în Ambulatoriul SCJU şi numărul investigaţiilor paraclinice sunt apropiate ca număr şi în anii 2018, 2017 şi 2016, pentru care am primit datele statistice.

Explicaţii

Responsabilii cu sănătatea publică din judeţ cred că sunt mai mulţi factori care au condus la aceste cifre, iar unul deloc de neglijat este acela că pacienţii cu afecţiuni cronice au evitat să meargă la spital. Te teama infectării cu SARS-CoV-2 pe holurile unităţilor sanitare, în cabinete, în saloane sau prin contactul cu alţi bolnavi şi personalul medical, mulţi şi-au amânat tratamentele. În plus, în perioadele cu număr mare de infectări cu SARS-CoV-2, chiar autorităţile au limitat accesul pacienţilor cu alte afecţiuni la serviciile medicale. Au blocat internările care nu erau urgente sau intervenţiile chirurgicale, iar anumite secţii au fost rezervate doar pentru tratarea celor bolnavi de COVID-19.

N-au lucrat mai puţin

Chiar dacă au fost mai puţine spitalizări, personalul medical nu a lucrat deloc mai puţin decât înainte de pandemie. Ba mai mult, angajaţii spitalului au lucrat peste program şi mulţi au fost transferaţi pe secţii în care erau internaţi pacienţii cu COVID-19, pentru că acestea au fost cele mai aglomerate în timpul “valurilor pandemice”. Deşi numărul pacienţilor a fost mai mic pe un an întreg, paturile spitalului au fost ocupate pe perioade mai lungi, unii dintre bolnavii de COVID-19 având nevoie de îngrijiri chiar şi câteva săptămâni sau luni. Spre comparaţie, la alte afecţiuni internările pot fi de două-trei zile, după care paturile se eliberează şi sunt ocupate de alţi bolnavi.

Înrijorări

Şeful Direcţiei de Sănătate Publică Arad, Horea Timiş, spune că după pandemie ne putem aştepta la un val de bolnavi cronici care nu şi-au făcut tratamentele la timp.

“Faptul că timp de doi ani întregul sistem sanitar a fost concentrat în jurul cazurilor COVID-19 şi s-au tratat doar urgenţele, ne va aduce în era post-COVID la un val de bolnavi cronici ale căror afecţiuni este foarte probabil să se fi agravat în acest timp. O să avem în sfera oncologică foarte multe cazuri depistate în ultimele faze al bolii, pentru că nu au avut şansa să fie depistate din timp, având în vedere că majoritatea cazurilor oncologice sunt depistate întâmplător din cauza simptomatologiei asemănătoare cu a altor patologii”, a spus Horea Timiş.

El consideră că este posibil ca în viitor mulţi copii de acum să afle că au afecţiuni direct legate de perioada de izolare faţă de societate, de la afecţiuni psihice la cele din sfera oftalmologică – având în vedere folosirea intensă a ecranelor digitale – dar şi afecţiuni din sfera ortopedică, cum ar fi tulburările de postură.

O altă problemă la care se aşteaptă medicii este legată de sechelele lăsate de COVID-19 la cei care au avut afectare pulmonară severă, unii riscând să rămână cu anumite grade de invaliditate.