ARAD. Proiecte impresionante pe sute de hectare, investiţii la care în trecut poate nici nu sperau comunele şi oraşele din judeţ şi care astăzi ar putea aduce milioane de lei doar din taxele de autorizare. Parcurile fotovoltaice sunt şansa administraţiilor locale de a atrage investiţii majore, iar contextul crizei energetice vine ca un imbold pentru marii investitori din acest sector. Aradul pare să aibă şansa unei dezvoltări de lungă durată, prin investiţiile în parcurile fotovoltaice şi, măcar de această dată, judeţul pare să nu fi pierdut startul în competiţia cu judeţele vecine.
Parcul fotovoltaic de la Grăniceri, cel mai mare din Europa, este poate cel mai ambițios proiect în zona energiei regenerabile din România. De câţiva ani, Grăniceriul a început să spere că va reuși să convingă investitorii să se oprească la terenurile din comuna arădeană şi să dezvolte parcuri cu panouri solare. Acum, investiția este tot mai aproape de a deveni realitate, compania dezvoltatoare fiind în ultima etapă de obținere a avizelor. „În acest moment se așteaptă scoaterea definitivă din circuitul agricol pentru terenul vizat de proiect, o decizie ce trebuie dată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. După ce se obține acest aviz, se va vota PUZ-ul și se va trece în faza de autorizare a construcției”, a precizat Claudiu Petru Bătrânuț, primarul comunei Grăniceri.
Investiția de la Grăniceri ar aduce un beneficiu enorm întregii zone, doar pentru autorizația de construcție urmând să se încaseze aproximativ 3 milioane de euro, conform estimărilor bazate pe actualul proiect, ceea ce înseamnă „bugetul comunei pe 10 ani”, după cum spune primarul.
„Dar pe lângă aceste sume de bani, vorbim de o investiție în forța de muncă, pe perioada implementării proiectului investitorul având nevoie de aproximativ 550 de oameni, iar mai apoi vor fi disponibile aproximativ 100 de locuri de muncă pentru mentenanță. Ar fi cel mai mare angajator privat din comuna noastră, în acest moment cel mai mare <angajator> din comună fiind școala gimnazială. Sunt fonduri private care ajung în bugetul României, bugetul județului și bugetul nostru”, a mai spus Bătrânuț.
La un calcul simplu, doar din TVA-ul aferent proiectului, statul ar urma să încaseze peste 178,4 milioane euro – valoarea investiției fiind de 939 milioane euro.
Tehnic vorbind, proiectul de la Grăniceri înseamnă o investiție privată pentru un parc fotovoltaic de peste 1.000 MW, dar pe lângă parcul propriu-zis investitorul a anunțat că va construi și grupuri de stocare. Din informațiile furnizate de administrația din Grăniceri, astfel de stații de stocare ar mai exista doar la Berlin, dezvoltate de compania Tesla.
„E un proiect de anvergură”, a subliniat primarul din Grăniceri.
Producția anuală de energie a parcului de la Grăniceri va acoperi necesarul de energie pentru peste 1 milion de gospodării, energia generată putând fi vândută către consumatori comerciali și industriali prin Acorduri de Cumpărare de Energie pe termen lung.
Dezvoltatori și investitori
Referindu-ne la compania care investește la Grăniceri, Monsson, cel mai mare dezvoltator de proiecte de energie verde din România, controlat de omul de afaceri Emanuel Muntmark, a semnat un acord cu Rezolv Energy, companie deținută de fondul britanic de investiţii Actis. Într-o declarație citată de economica.net. Jim Campion, Chief Executive Rezolv, a transmis:
„Ne îndreptăm către o epocă nouă pentru energia regenerabilă din Europa. Asemenea proiecte ne vor permite să furnizăm energie curată, foarte competitivă, fără subvenții și la un preț stabil pentru consumatorii industriali și comerciali. De asemenea, proiecte de genul acesta vor avea o contribuție importantă și în atingerea celor două obiective pe care România și le-a asumat: creșterea independenței energetice și reducerea emisiilor nete la zero”.
Lucrările efective pentru construirea parcului de la Grăniceri ar urma să înceapă în vara anului viitor, iar până în 2025 să fie finalizate.
Alte două parcuri, în avizare
Investiția de la Grăniceri pare să fi deschis drumul către alte parcuri fotovoltaice în județ. Două anunțuri de mediu au fost publicate, în acestea făcându-se referire la parcuri fotovoltaice la Chișineu Criș și Macea.
„Știm că este vorba despre un parc ce se dorește a fi realizat pe o suprafață de aproximativ 300 de hectare, în extravilanul comunei Macea, pe terenuri private. Din punct de vedere economic, o asemenea investiție ne-ar ajuta foarte mult, de la impozite și taxe, până la beneficiile în ceea ce privește forța de muncă”, a transmis primarul din Macea, Ciprian Otlăcan.
Potrivit acordului de mediu, parcul va fi amplasat pe terenuri identificate prin 11 cărți funciare distincte, restul detaliilor putând fi consultate la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Arad – str. Splaiul Mureș, FN. Tot aici se vor putea depune și observațiile privind acest proiect.
În ceea ce privește investiția de la Chișineu Criș, primarul Flavius Chereji ne-a declarat că este vorba despre un teren de 384 de hectare, „la ieșire din Chișineu Criș către Sintea Mare”.
„Din discuțiile purtate, există o foarte mare disponibilitate a investitorului pentru acest parc fotovoltaic, așteptând în acest moment avizele necesare. Pentru noi, beneficiile ar fi foarte mari, doar pentru autorizația de construcție urmând să încasăm 1,5 milioane de euro. Mai mult, prin trecerea terenului din extravilan în intravilan, impozitul pe teren va crește de 18 ori. Este o investiție importantă, atât în contextul crizei energetice, cât și pentru dezvoltarea economică a orașului și județului. Să ai un asemenea investitor înseamnă o creștere în toate sectoarele, de la locurile de muncă, la locurile de cazare, la restaurante și servicii, întreaga comunitate are de câștigat”, a punctat Chereji.
Și în acest caz, proiectul poate fi consultat la sediul APM Arad, acolo unde pot fi depuse și observațiile.
Primăria Arad vrea parc pe 4 hectare
Tot în zona investițiilor în parcuri fotovoltaice are planuri și Primăria Municipiului Arad. De această dată, nu este vorba de o investiție privată ci de un proiect al municipalității. Viceprimarul Lazăr Faur a declarat pentru Jurnal arădean/aradon.ro că, în acest moment, se lucrează la studiul de fezabilitate pentru un parc fotovoltaic.
„Parcul ar urma să fie amplasat pe un teren de 4 hectare la ieșirea spre Zădăreni, iar investiția se ridică la aproximativ 5 milioane de euro”, a spus Lazăr Faur.
În acest moment administrația locală consultă oportunitățile de finanțare pentru acest parc, energia produsă urmând să fie folosită în acoperirea necesarului pentru iluminatul public și nu numai.
Trimite articolul
X
kiss says: Pe un teren fertil, de campie… si nu orice campie, se contruieste, adica se acopera, 300 de hectare, pentru a se construi – privat – un parc voltaic care va furniza energie cui va plati mai mult. In acelasi timp oamenii locului cumpara rosii din Maroc, carne din Spania si Germania, practic aproape nimic din ce ar putea produce pamantul pentru care – asa se zice – s-au jertfit stramosii lor (un slogan mai dedemult). Atat s-a putut.
-
Mândrulian Papadopulus says:
“Oamenii locului cumpără roșii din Maroc, carne din Spania și Germania.”
DECE?! De putori ce sunt, d’aia!
Mai ține careva o găină în ogradă? Mai dă cineva cu sapa, să pună măcar niște cartofi sau roșii în grădină. Mai cultivă terenurile pe care le-au moștenit de la bătrâni? Nu, pentru că sunt de mult vândute pe nimic, ca să-și cumpere o joarsă de mașină sau să “trăiască bine” vânzând ce au primit de-a gata de la alții care au muncit și au dus-o greu pe bune, nu văicărelile de 2 lei cu care veniți acum!
Dar așa e românu’, dacă el trăiește în mizerie și prostie din propria-i vină, să moară și restu! Îl doare la ficat când vede că alții sunt în stare să facă CEVA și el tot un dobitoc frustrat rămâne!
Doar slogane aveți în cap. Și să vă bateți cu pumnul în piept, pomeni de străbuni, pământ, țară… lucru pentru care voi NU aveți nici un merit, pe care nu meritați nici măcar să fiți asociați cu ele. Se răscolesc în mormânt străbunii de care vorbiți fără nicio rușine, când văd ce turmă de oi au ajuns urmașii lor!
“Noi nu ne vindem țara la străini”… noi vrem să o fure ai noștri, sau să o facem noi praf. Că soluții nu avem. Capu nu ne prea ajută să venim noi cu alternative mai bune. Să punem mâna să facem ceva, iar nu putem, că avem o durere mare în spate.
Dar nu-i nimic, las’ că acuși o să ieșiți la mici și bere, cu stegulețe în mână, cântând “Deșteaptă-te române” – alea 2-3 versuri pe care le știți, ca mai mult…
Dar din prostie și ignoranță greu se mai trezește omul; foarte greu.
