Aradul a ajuns de câțiva ani într-un impas al forței de muncă. Numărul persoanelor care ar putea fi încadrate este aproape de zero, iar firmele se văd nevoite să apeleze la „artificii” și să aducă muncitori de peste mări și țări. Asia este unul dintre furnizorii de forță de muncă pentru societățile arădene, dar încadrarea străinilor și menținerea lor la un loc de muncă în România este un proces lung și deloc ușor. Mai mult, Aradul, fiind județ de graniță, este de foarte multe ori doar o rampă pentru străinii care vizează în fapt să muncească pe salarii mult mai bune în țările din Schengen.

În acest context, Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad împreună cu Serviciul pentru Imigrări din Județul Arad au organizat o întâlnire cu angajatorii arădeni, angajatori care au apelat la serviciile muncitorilor străini și care de cele mai multe ori s-au lovit de probleme peste probleme. Cel mai dezbătut subiect a fost protecția angajatorilor care aduc forță de muncă din alte țări. Aici, companiile au venit cu exemple concrete prin care arătău că deși au investit pentru a aduce salariați din Asia, de cele mai multe ori, la scurt timp după obținerea documentelor aceștia s-au făcut nevăzuți, alegând calea Occidentului.

Discuția între ITM, IGI și companiile arădene a început cu o prezentare a prevederilor legale. Modificările aduse actelor normative, excepțiile care nu sunt deloc puține, precum și cazurile particulare au fost detaliate din punct de vedere legislativ, iar mai apoi au urmat întrebărilor zecilor de participanți.

„Considerăm că cel mai important aspect al acestor întâlniri este tocmai discuția directă între firme și instituții, faptul că atât angajatorii cât şi angajaţii prezenţi la întrunire au posibilitatea de a-şi prezenta problemele sau de a-şi lămuri neclarităţile. În cadrul acestor întâlniri se crează un dialog constructiv între cei prezenți, instituții implicate pe de o parte și agenți economici pe de altă parte”, a punctat inspector șef ITM Arad, Ecaterina Isac.

100 de mii de avize pentru străini

Anul acesta, la fel ca anul trecut, pentru străinii – cetățeni care nu fac parte din Uniunea Europeană, România a alocat un număr de 100 de mii de avize de muncă. Potrivit comisarului Marius Grigore, din cadrul Serviciului Imigrări Arad, până în acest moment au fost alocate deja 20 de mii de avize. „Situația și numărul de avize este stabilită la nivel național, nu există o repartizare pe județe. De asemenea, conform modificărilor legislative o societate poate solicita aviz de muncă și în alt județ decât cel în care își are sediul”, a explicat comisarul Grigore.

Atenție la avize și contracte

Acesta a atras atenția asupra situației speciale a străinilor care după câteva săptămâni sau luni nu mai merg la muncă, specificând că legal permisul ce le dreptul de ședere în țară este valabil atât timp cât există contractul de muncă în vigoare, contract în baza căruia au venit în România. Respectiv, un străin pentru a putea fi în legalitate trebuie să aibă un contract pe cel puțin 12 luni la un angajator în România. În cazul în care contractul de muncă nu mai este valabil, respectiva persoană mai are dreptul la 90 de zile de ședere pe teritoriul României. În plus, în primul an străinul nu își poate schimba locul de muncă decât cu acordul angajatorului principal sau eventual poate obține un loc de muncă part-time la un alt angajator, dar obligația sa rămânând aceea de a avea contractul cu primul angajator. Și asta pentru că străinii aduși în România vin în baza unui aviz de angajare pe care îl solicită companiile. Practic, firmele solicită aprobarea ca respectiva persoană să aibă drept de muncă în România, așadar străinii nu pot avea dreptul legal de ședere în România și mai apoi să își caute un loc de muncă.

Angajatorii cer protecție

„Orice străin care intră pe teritoriul României trebuie să aibă avizul de încadrare obținut de o companie, firmă care probabil a investit niște bani pentru a-l aduce”, a completat comisarul Grigore. Aici companiile prezente la dezbatere au confirmat că de multe ori sunt lăsate cu ochii-n soare de străinii aduși să muncească în România și au cerut o mai mare protecție din partea statului. „Strict pe reglementările legale pe care le avem acum angajatorul nu poate fi protejat. Nimeni nu poate fi ținut cu forța la un loc de muncă. Din păcate e o situație tot mai frecventă. Sunt străini care vin în România doar să ajungă mai departe, din păcate. Încercăm pe cât posibil să oprim această tendință, dar nu reușim în totalitate. Cu siguranță ar trebui să fie făcute niște modificări legislative în această speță. Sunt mulți, însă, care nici nu mai ajung la firme. Dispar din aeroport. Dar nu poți să acuzi fiecare străin care vine în România că va vrea să fugă și să îi refuzi dosarul”, a subliniat Marius Grigore.

Buna credință, calificarea și CV-urile

O altă problemă ridicată de angajatori a fost cea a calificării străinilor aduși în România. Pe de o parte angajatorii stabilesc în procesul de selecție criteriile de angajare, iar pe de altă parte firmele pot doar să considere că CV-urile transmise sunt în conformitate cu realitatea. Însă așa cum au punctat cei prezenți în sală au fost și cazuri în care deși s-a dorit „importarea” de muncitori în construcții, cei care au ajuns au fost de fapt bucătari sau lucrători în alte domenii.

Alte cazuri specifice dezbătute au fost cele privind încadrarea muncitorilor din Ucraina, Republica Moldova și Serbia. Aici reglementările fiind distinctive față de cazul celorlalți străini.