ARAD. Nu mai există forță de muncă disponibilă în Arad. Anunțul nu vine neapărat ca o surpriză, dat fiind faptul că, și înainte de pandemie, Aradul se confrunta cu o lipsă acută a forței de muncă, angajatorii căutând soluții chiar și la mii de kilometri distanță de Arad. Acum, la doi ani de la debutul pandemiei, Aradul se poate „lăuda” cu un șomaj aproape inexistent, ceea ce pentru companii este o veste extrem de tristă. Neavând forță de muncă locală, angajatorii sunt nevoiți să apeleze la recrutări de pe peste mări și țări, însă costurile în asemenea condiții sunt mult mai ridicate. Și totuși, ce ar fi de făcut?

Unele companii au încercat parteneriate cu școlile arădene – un învățământ axat pe meserie care să asigure o forță de muncă relativ calificată și pe de altă parte să le dea motive tinerilor să rămână în Arad. Însă, realitatea este că tinerii cu studii pleacă fie către orașele mai dezvoltate ca Aradul – Timișoara și Clujul fiind atât centre universitare puternice, cât și centre economice unde salariile sunt competitive cu cele europene, fie aleg să muncească în alte țări europene pe bani mult mai mulți ca în Arad.

„Nu avem forță de muncă. Din păcate, cei care sunt șomeri sunt cei care au o pregătire extrem de precară, cei la care angajatorii au renunțat și astfel că noi, ca Agenție de Ocupare, nu avem un răspuns la nevoile angajatorilor”, explică directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Arad, Marinel Henteș. Directorul AJOFM Arad consideră că „se pleacă foarte mult din țară și fără importul masiv al forței de muncă nu cred că vom putea trece peste această criză”.

„Am adus în discuție în câteva rânduri nevoia instituirii unui instrument guvernamental pentru aducerea forței de muncă, un fel de bancă națională a celor care doresc să vină să lucreze în România, iar angajatorii să știe pe ce se pot baza. Pe de altă parte, agenții economici nu pot crește salariile la nivelul altor țări europene, acolo unde aleg să plece românii, astfel încât să îi poată stimula să se reîntoarcă acasă. Adevărul este că, în timp ce Europa reușește să plătească foarte bine forța de muncă, având nevoie la rândul lor de muncitori, România nu poate să țină acest ritm”, a mai explicat Henteș.

Importul, singura salvare

În aceste condiții, singura salvare pe care o mai poate avea piața muncii autohtonă este importul.

„Soluția rămâne importul muncitorilor din țări cu un nivel de trai mult mai scăzut decât în România. În cazul Aradului, cei mai mulți muncitori au fost aduși din Sri Lanka, Pakistan și Maroc. Avem chiar companii specializate care recrutează în aceste țări și aduc muncitorii în România, dar pentru angajatori costurile cu forța de muncă sunt mai mari decât dacă ar găsi să angajeze direct de la nivel local. Mai mult, neavând o bază de date la nivel național, angajatorii nu știu dacă vor putea găsi muncitorii de care au nevoie, în cazul în care vor să facă noi investiții. Sindicatele, patronatele și noi ca Agenție am transmis cât se poate de clar nevoia unei centralizări în ceea ce privește importul forței de muncă, dar totul ține de cei care au puterea de decizie – mă refer la cei care pot propune politic implementarea unei strategii în acest sens”, a mai transmis Marinel Henteș.

Cifrele șomajului

Ce înseamnă în cifre piața muncii din Arad? Potrivit ultimei raportări publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în luna martie județul Arad avea un stoc total de 2.623 de șomeri dintre care 1.332 sunt femei, ceea ce înseamnă o rată a șomajului de 1,3%. De partea cealaltă, 134.240 de persoane figurează ca fiind salariați, cea mai mare parte – 68.891 de persoane în sectorul serviciilor. Urmează alte 61.225 de persoane care muncesc în industrie și construcții și 4.124 în agricultură, silvicultură și pescuit.

Revenind la numărul de șomeri din Arad, în municipiu figurează ca persoane în căutarea unui loc de muncă doar 342 de persoane, 210 dintre acestea fiind femei. Asta în condițiile în care, săptămână de săptămână, numărul posturilor anunțate ca fiind vacante de către angajatori este de aproximativ 1.500. Comparând aceste cifre, Aradul are un șomaj aproape de zero, forța de muncă disponibilă fiind „înghițită” de nevoile companiilor. Totuși, cifrele sunt doar o reprezentare statistică a realității din teren: arădenii calificați au plecat către centre economice mai puternice, unde salariile sunt mult mai mari, iar forța de muncă cu pregătire precară sau medie a ales Occidentul.

La nivel național, numărul şomerilor la finele lunii martie se prezintă astfel: 66.187 şomeri provin din mediul urban şi 164.101 şomeri provin din mediul rural. Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (58.567), urmaţi de cei cu vârstă între 50 și 55 ani (46.975), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (15.388).

Reforma resursei umane

Mihaela Breaz, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România – Filiala Arad, a punctat:

„Alternativa ar fi importul forței de muncă, dar în funcție de domeniu se poate merge și pe automatizarea și digitalizarea proceselor cu aplicații dedicate care să înlocuiască forța de muncă. Aș merge chiar mai departe și aș susține o reformă totală a resurselor umane la nivel național. Aș implica și administrația locală și centrală: dacă vorbim de digitalizare și debirocratizare la nivel de administrație publică, atunci sunt sigură ca o parte din oamenii angajați la stat ar trebui reinstruiți și absorbiți în mediul privat. Dar câți ar vrea cu adevărat să treacă în privat?”