Referitor la modalitatea în care primăria a ales să rezolve promisiunea, Mihai Pașca a declarat:

„În primul rând, mă bucură faptul că Primăria Arad a manifestat o preocupare pentru legalitate, în detrimentul unor considerente de imagine sau popularitate. Acest lucru ne scutește de situația în care ar fi trebuit să fie atacată o hotărâre care, potrivit premiselor prezentate inițial, avea toate datele să fie nelegală. De altfel, chiar domnul primar a recunoscut implicit acest lucru atunci când a admis că este necesară modificarea actualei forme a legii și a avansat o propunere în acest sens. Rămâne de văzut dacă și când va fi adoptată o asemenea modificare, care nu vizează doar Aradul, ci întreaga țară și care trebuie să fie în acord cu ansamblul legislativ național și european. Înțeleg dorința de a veni cu o măsură pozitivă, mai ales după o serie de dificultăți administrative, însă acest lucru nu se poate face cu încălcarea legii. Ceea ce am văzut în aceste zile poate fi interpretat fie ca o dovadă de cinism – atunci când știi că propui ceva nelegal, dar îți dorești vizibilitate –, fie ca o dovadă de neprofesionalism. Indiferent de situație, rezultatul nu servește cetățenilor și poluează dezbaterea publică cu teme fără valoare reală pentru Arad.”

Prefectul a vorbit și despre varianta în care, după cum spunea, municipalitatea, s-ar extinde gratuitatea și pentru alte categorii de persoane:

„Cred că aceeași preocupare pentru respectarea legii trebuie să primeze și aici. Potrivit articolului 19¹ din aceeași lege, facilitățile pot fi acordate elevilor, studenților, ucenicilor și anumitor categorii de persoane defavorizate, stabilite conform legii. Actele normative definesc clar aceste categorii, precum și alte categorii speciale – veterani, refugiați și altele – care beneficiază de gratuitate prin efectul legii. Dacă ne referim, de exemplu, la persoane cu venituri sub 2.000 de lei, este firesc ca acestea să fie încadrate în categoria celor defavorizate. În schimb, propuneri precum includerea persoanelor cu venituri echivalente pensiei medii europene – aproximativ 1.300 de euro, adică în jur de 6.500 de lei – ridică serioase probleme legale. Nu este clar în ce categorie defavorizată s-ar încadra o persoană cu un asemenea venit.”

Pentru a evita viitoare complicații, prefectul a mai punctat:

„Lansez public invitația către primărie și către domnul primar ca, pentru evitarea unor situații stânjenitoare și mai ales pentru binele arădenilor, să delege specialiștii din cadrul instituției – eventual și pe domnia sa – pentru consultare și îndrumare la Instituția Prefectului. Avem atribuția legală de a acorda consultanță unităților administrativ-teritoriale și specialiștilor din aceste instituții și suntem disponibili inclusiv pentru Primăria Arad. Orice propunere în această direcție trebuie să fie legală, iar hotărârea de Consiliu Local prin care se adoptă o asemenea măsură trebuie să respecte toate condițiile legale. Nu ne dorim să ajungem în situația de a ataca în instanță astfel de hotărâri, motiv pentru care trebuie să acționăm preventiv și să identificăm cele mai bune soluții pentru Arad”, a conchis Pașca.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu mai spune că, înainte de a oferi astfel de gratuități, ar trebui avută în vedere eficientizarea Companiei de Transport Public:

„Există și o dimensiune de management. În cazul transportului public, vorbim despre o companie în cadrul căreia anul trecut au fost identificate persoane care figurau ca angajate fără a presta efectiv muncă. Este o companie cu sute de angajați, neperformantă din mai multe puncte de vedere, care consumă anual aproape 70 de milioane de lei din subvenții. Aceste sume provin în mare parte din bugetul municipiului Arad, dar și din contribuțiile altor unități administrativ-teritoriale din județ, prin intermediul asociației de dezvoltare intercomunitară pentru transport. În cazul implementării gratuității totale, costurile ar fi ajuns la aproximativ 80 de milioane de lei anual, reprezentând costul real al serviciului”, a mai spus prefectul.