ARAD. Ministerul Transporturilor a întocmit şi pus la transparenţă Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030. Documentul, care are o importanţă uriaşă în strategia de dezvoltare a infrastructurii din România, indiferent că vorbim de domeniul rutier, feroviar sau naval, poate fi consultat de public, iar Ministerul Transporturilor aşteaptă sugestii referitor la acest document.

În ceea ce priveşte Aradul, oraşul nostru nu apare cu prea multe investiţii noi în domeniul infrastructurii pentru următorii zece ani. În schimb, Aradul apare drept o staţie a ceea ce se doreşte a fi trenul metropolitan al Timişoarei.

În acest plan de investiţii de vorbeşte de înfiinţarea unor trenuri metropolitane în oraşele mari ale ţării. Oraşele care vor beneficia, în viitor, de trenuri metropolitane, au fost stabilite în urma punctării unor criterii, cum ar fi populația/km rute, cifra de afaceri, numărul agenților economici, numărul angajaților, potențialul universitar, potențialul de deservire al aeroportului, potențialul de deservire turistică, potențialul de descongestie/câștig de timp şi viteza comercială feroviară.

În urma aplicării acestor criterii, s-a ajuns la concluzia că Bucureştiul are cea mai mare nevoie de trenuri metropolitane, capitala obținând cel mai mare punctaj, respectiv 94,9 puncte, urmată de municipiile Cluj-Napoca (67,5 puncte), Iași (62 de puncte), Brașov (56,5 puncte), Constanța (52,1 puncte) și Timișoara (50,6 puncte), iar punctajul cel mai mic, de 7,9 puncte, a fost obținut pentru municipiul Tulcea.

„Finanțarea investițiilor pentru implementarea trenului metropolitan se va face în funcție de punctajul obținut la prioritizare în ordinea <primul venit, primul servit>, în funcție de disponibilul financiar”, se arată în programul de investiţii pentru următorii zece ani.

Aradul nu se află departe de topul de mai sus, dar punctajul obţinut este destul de mic, de numai 37,9 puncte, surclasând oraşe importante din ţară, cum ar fi Craiova sau Oradea. Totuşi, nu ne calificăm pentru finanţare.

În schimb, Aradul va deveni o haltă a Timişoarei, o staţie a trenurilor metropolitane ale oraşului vecin. În acelaşi program de dezvoltare s-au făcut şi simulări ale viitoarelor trasee ale trenurilor.

„Nodul feroviar Timișoara, unul dintre cele mai complexe din țară, poate asigura mobilitatea populației pe toate direcțiile în raport cu municipiul reședință de județ. Cele mai importante axe de transport pentru pasageri sunt în lungul magistralei feroviare 900 (spre Lugoj – Caransebeș), dar și în lungul rutei 310 spre Arad. Deloc de neglijat sunt și rutele nemodernizate spre Buziaș, Stamora Moravița, Lovrin, Giarmata-Radna sau Jimbolia, care traversează arii periurbane importante din punct de vedere al investițiilor recente în industrie, servicii, agricultură sau al dezvoltărilor imobiliare”, se arată în documentul Ministerului Transporturilor.

Timişoara ar urma să aibă trei linii feroviare metropolitane, iar una dintre ele ar urma să funcţioneze pe ruta Lugoj – Buziaș – Giroc – Timișoara Nord – Sânandrei – Băile Călacea – Orțișoara – Arad. Aşadar, chiar dacă nu are vreun rost nici măcar să visăm la trenuri metropolitane care să lege municipiul Arad de localităţile din jur, putem spera să ajungem măcar o haltă a trenurilor metropolitane din Timişoara.

În două etape

Potrivit planului de investiţii în infrastructură, implementarea acestui tip de transport feroviar se va realiza în două etape. Faza 1 se referă la implementarea proiectelor pe rutele feroviare existente care prevăd lucrări de complexitate redusă cu timpi mici de implementare, nu modernizări semnificative ale liniei de cale ferată. Tot în această etapă va fi eligibilă achiziția de material rulant. Faza 2 se referă la implementarea proiectelor cu intervenții semnificative (modernizare, electrificare, reparație capitală, reconstrucție linii desființate, construcția unor noi linii pentru deservirea echilibrată a întreg teritoriului vizat).

Trenuri necesare

Planul de investiţii al Ministerului Transporturilor face referire şi la numărul de garnituri feroviare necesar pentru implementarea proiectelor de trenuri metropolitane. La nivel naţional, potrivit unui studiu al Autorităţii pentru Reformă Feroviară, ar fi nevoie de un total de 110 trenuri. Dintre acestea, 37 ar urma să fie rame electrice de lung parcurs, 11 rame diesel de lung parcurs, iar 62 de garnituri ar urma să fie rame electrice de scurt parcurs. Valoarea totală a achiziţiei acestor trenuri noi este estimată la un miliard de euro, iar banii ar urma să fie asiguraţi din fonduri europene nerambursabile.