Aradul, pe axa cutremurelor

Municipiul, cinci oraşe şi o comună din
judeţ sunt situate în imediata apropiere a
unor falii din plăcile tectonice şi ar fi
cele mai afectate în cazul producerii unui
cutremur. Cât despre numărul imobilelor care
prezintă cel mai mare risc seismic, potrivit
datelor existente, în municipiu avem cinci
imobile, care, în cazul unui cutremur, pun
în pericol viaţa persoanelor care locuiesc
în ele.

Zona seismică Banat este considerată a doua
ca importanţă după cea
vrânceană, din cauza faliilor existente
în interiorul plăcilor tectonice.
„Judeţul Arad se află în zona D
şi E a cutremurelor de tip placă, cu
epicentrul la Banloc în judeţul Timiş.

Zona are o activitate seismică continuă de
intensitate medie, cu perioade de revenire mari, dar
inconstante. Seismele sunt de suprafaţă, cu
adâncimi ale surselor de 5-20 km, afectând
puternic zone restrânse în jurul
epicentrului”, informează Sorina
Ambruş, ofiţer de relaţii publice
în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă Arad.

Falia trece pe lângă Arad

Potrivit datelor centralizate la nivelul ISUJ Arad,
municipiul Arad este amplasat în partea de nord a
zonei seismogene Banat, o falie trecând chiar
prin apropierea lui. De asemenea, alte falii trec pe
lângă oraşele Lipova, Chişineu
Criş, Curtici, Nădlac şi Pecica, precum
şi pe lângă comuna Vinga. „Ca
urmare a evaluărilor, se apreciază că
efectele cele mai puternice pot fi pe direcţia
Vinga-Arad-Curtici. De asemenea, grav afectate pot fi
şi localităţile Nădlac şi
Lipova, în funcţie de intensitatea
seismului”, informează reprezentanţii
instituţiei.

Cinci clădiri cu probleme

Expertizele realizate la nivel de judeţ au
dezvăluit faptul că un număr de cinci
imobile au probleme majore. „Conform
evidenţei construcţiilor expertizate tehnic
şi încadrate în clasele I, II şi
III de risc seismic, în municipiul Arad au fost
identificate cinci imobile, încadrate în
clasa I de risc în caz de cutremur”, spune
Sorina Ambruş.

Imobilele încadrate în Clasa I de risc
seismic prezintă pericol major de
prăbuşire în cazul unui sesim cu
magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter. Aici
intră de regulă clădiri construite
înainte de 1940.

Pericol şi fără cutremur

Am întrebat şi la Primăria Arad care
este situaţia. Primăria a luat câteva
măsuri. Corina Drăghici, purtătorul de
cuvânt al Primăriei ne-a declarat că
„am transmis aproximativ 60 de scrisori
către Asociaţiile de Proprietari prin care le
punem în vedere că faţada imobilului
este foarte degradată, cu elemente decorative
desprinse, cu acoperişul degradat şi
prezintă risc de producere a accidentelor. Toate
înştiinţările au fost transmise
pentru imobile din zonele mai vechi şi zonele cu
construcţii înalte, intens circulate”.
Mai mult, Corina Drăghici a subliniat că
momentan proprietarii nu pot fi obligaţi de
municipalitate să reabiliteze clădirile
în care locuiesc, însă, că
proprietarii au unele facilităţi: pentru
clădirile istorice nu se plăteşte
impozit.

5,7 grade Richter în 1991

Cutremurele cu cele mai mari magnitudini au avut loc
în 1991, de 5,7 grade pe scara Richter. În
acel an activitatea seismică a fost deosebit de
intensă, înregistrându-se şapte
cutremure cu magnitudini cuprinse între 4,0
şi 5,7 grade pe scara Richter.

Seismologii români spun că, în
următorii 3-4 ani, în ţara noastră
nu se vor produce cutremure de peste 7 grade pe scara
Richter.

Risc mediu

Conform clasificării, zonele de risc seismic de pe
raza judeţului sunt: Zona D – Arad,
Nădlac; Zona E – Curtici, Lipova şi Zona F
– Chişineu Criş. Zona A de risc seismic
este cea mai periculoasă.

S.B.