”Avem nevoie și de elevi motivați să învețe, de profesori exigenți, de părinți care să urmărească dacă propriul copil citește și își face temele, precum și de comunități care să ofere modele și să prețuiască educația. Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuția fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate. (…) Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri. Înainte de a lansa, de urgență, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme (n.r. – cele care s-au făcut) care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite. Avem multe de recuperat. Dar sunt soluții și putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar și în condițiile actuale, dacă suntem dispuși să privim lucid realitatea și să construim cu răbdare și consecvență”, este mesajul ministrului transmis într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului, evaluările PISA au fost realizate în România în prima jumătate a anului 2025, având ca grup țintă elevii născuți în anul 2009, fiind testați 7.725 de elevi, eșantionul fiind considerat reprezentativ pentru o populație de aproximativ 172.000 de elevi născuți în 2009, înregistrați în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și aflați în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a.

89% dintre elevi testați se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu, reflectând astfel și situația grupului țintă, spune Mihai Dimian.

”Această informație este esențială atunci când interpretăm diferențele foarte mari prezentate în rezultatele PISA 2025 între ‘rural’ și ‘urban’. De exemplu, diferența de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferență între elevii care provin din mediul rural și cei care provin din mediul urban și nici ca o măsură a diferenței dintre școlile gimnaziale din rural și cele din urban. În cazul majorității covârșitoare a elevilor testați, clasificarea rural/urban reflectă localizarea liceului în care elevul învăța în momentul administrării PISA. Iar aici intervine un efect important al modului în care este organizată tranziția de la gimnaziu la liceu în România. După Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, cea mai mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent dacă provin dintr-o școală gimnazială rurală sau urbană. În sens invers, structura populației școlare rămase în liceele din mediul rural este deja influențată de acest proces de selecție și repartizare”, explică acesta.

Prin urmare, diferența PISA dintre liceele rurale și cele urbane nu poate fi atribuită pur și simplu calității educației primite în rural versus urban. Ea include și efectul selecției produse anterior prin rezultatele la Evaluarea Națională, opțiunile elevilor și repartizarea acestora la liceu, spune ministrul.

Totodată, Dimian a explicat de ce există diferențe mari între rezultatele elevilor la Evaluarea Națională și cele de la testele PISA.

”La prima vedere, diferența este foarte mare. La Evaluarea Națională, aproximativ 31% dintre elevii participanți au obținut în 2024 note sub 5 la Matematică. PISA 2025 ne arată însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică. Privind diferența dintre cele 2 ponderi (31% versus 52%) am putea ajunge rapid la concluzia că Evaluarea Națională și programa școlară măsoară și dezvoltă competențe foarte diferite de cele de care elevii au nevoie pentru a utiliza matematica în viața reală”, afirmă el.

Drept consecință, programa școlară și Evaluarea Națională la Matematică trebuie schimbate fundamental, precizează Dimian.

”Înainte de a trage o astfel de concluzie categorică este important să clarificăm faptul că ponderile respective (31%, respectiv 52%) sunt calculate în raport cu populații diferite, iar scalele de notare sunt diferite, nivelul 2 PISA fiind mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Națională. Astfel, la Evaluarea Națională din 2024, 31% dintre elevii participanți au obținut note sub 5, respectiv 46% au obținut note sub 6, la Matematică. Însă aceste ponderi sunt calculate din cei aproximativ 153.000 absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți la probe. În clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi.
Raportat la întreaga populație de elevi, nu doar la cei prezenți la test, se poate concluziona că 42% dintre elevii clasei a VIII-a au performanțe sub nota 5, iar 54% au performanțe sub nota 6, la Matematică”, arată demnitarul.

Potrivit acestuia, cele două evaluări au obiective și metodologii diferite: Evaluarea Națională încearcă să verifice competențele elevilor în raport cu programa școlară, în timp ce testul PISA urmărește în ce măsură elevii pot utiliza cunoștințele și competențele dobândite în situații și probleme relevante din viața reală și pentru profesiilor viitorului.

”Dar apropierea acestor rezultate ne arată că diferențele dintre cele 2 evaluări nu sunt atât de mari, cum păreau la o primă analiză. Mai mult decât atât, apropierea acestor rezultate ne indică provocarea principală cu care ne confruntăm în România. Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului”, menționează acesta.

Ministrul interimar al Educației mai susține că scăderea României din ultimii trei ani nu este un fenomen izolat, ea se înscrie într-o deteriorare mai largă a rezultatelor educaționale la nivel internațional.

PISA 2025 consemnează, de altfel, cele mai mici medii OECD înregistrate până acum în toate cele trei domenii evaluate, atrage el atenția.

”Comparând evoluția României și a țărilor membre OCDE între PISA 2019 și PISA 2025, observăm că scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce scorul mediu al țărilor OCDE a scăzut cu 19 puncte. După cum se poate astfel observa, România s-a apropiat de media OCDE, în 2019 media României reprezentând de la 87,7% din media OCDE, în timp ce în 2025 reprezintă 89,3% din media OCDE. OCDE spune că aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învățare realizat într-un an de elevii din jurul vârstei de 15 ani. Evaluarea desfășurată în prima jumătate a anului 2025 evaluează acumulările elevilor din perioada 2016 – 2025, perioadă care a avut în mijlocul ei, într-o perioadă critică pentru dezvoltare, un an în care activitățile didactice s-au desfășurat online, pe lângă celelalte efecte ale pandemiei. (…) În concluzie, putem spune însă că pandemia și perturbarea procesului educațional reprezintă unul dintre factorii care trebuie luați în calcul atunci când încercăm să explicăm evoluția acestei generații”, mai arată Dimian.

Raportul OCDE ‘Education at a glance’ 2025 oferă una dintre explicațiile decalajului de 50-60 de puncte între scorul României și media OCDE din 2012 până astăzi, mai spune el.

‘ ‘Elevii din România beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE’. Este ca și cum țările OCDE ar mai face ‘2 ani de școală’ în plus față de România, până la 15 ani, ceea ce poate justifica (…) un decalaj de aproximativ 40 de puncte. Aceasta nu se reflecta doar prin numărul de ore pe săptămână, ci și prin perioada mai redusă a vacanțelor școlare: ‘România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE care este de 13,5 săptămâni pe an’, conform aceluiași raport OCDE”, declară ministrul interimar al Educației.

În context, acesta transmite că nu va milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală.

”Însă, pentru o perioadă, ‘Școala altfel’ și ‘Școala verde’ trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. De asemenea, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activități săptămânale remediale la Matematică și Limba și literatura română”, arată el.

Ministrul vorbește și despre inteligența artificială care poate afecta performanțele elevilor.

”În această perioadă vorbim și despre efectele unui ‘virus cognitiv’, care ne va afecta și mai mult pe viitor dacă nu luăm măsuri. Cercetători de la universități de prestigiu (Universitatea Harvard, Institutul Santa Fe, Barcelona Computational Foundation) justifică această analogie provocatoare. Inteligența artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează și modul în care gândim. Iar la aceasta putem adăuga utilizarea rețelelor sociale, timpul petrecut în fața ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenției și altele”, mai spune Mihai Dimian.

Sursa: AGERPRES