Județul Arad, așa cum îl știm noi, ar putea să dispară, iar mare parte dintre comunele și orașele Aradului ar urma să se comaseze între ele. PSD anunță că nu este mulțumit de ideea de comasare voluntară a comunelor care au mai puțin de 1.500 de locuitori, noul prag gândit de social-democrați făcând referire la numărul de 3.000 de locuitori pe care ar trebui să îl aibă fiecare comună, pentru a scăpa de „spaima” comasărilor. Dragoș Benea, vicepreședinte al PSD, a vorbit deschis despre cum crede el că ar trebui realizate comasările. Și, deși este conștient că partidul pe care îl reprezintă ar avea foarte mult de pierdut, Benea spune că, dacă se dorește cu adevărat o reformare a teritoriului, atunci varianta lui ar fi cea mai bună.

Benea s-a delimitat de proiectul de comasare voluntară înaintat de Ministerul Dezvoltării și a spus că guvernul condus de Luca Niculescu ar trebui să-și asume răspunderea în fața Parlamentului pe proiectul propus de PSD.

„Aproape 1.700 de comune sunt cu populație până în 3.000 de locuitori. Ele vor trebui să se comaseze”, a spus Benea. Acesta a anunțat că și orașele mici care au scăzut sub pragul legal de 10.000 de locuitori, vor fi comasate sau retrogradate la statutul de comună.

El a estimat la 15.000 – 18.000 numărul de aleși locali (primari, viceprimari, consilieri locali) care vor dispărea după 2028 dacă această reformă va trece. „Toți primarii se vor opune, toate partidele vor avea de pierdut, PSD cel mai mult. Nu sunt naiv. Dar e nevoie de reforma aceasta”, a spus Benea.

Iar planul lui Benea nu se oprește aici. Acesta vorbește și despre comasarea județelor, nu doar a comunelor și orașelor depopulate.

„Dacă nu atacăm și reforma județelor, degeaba ne-am apucat, mai bine stăteam acasă”, a spus Benea.

Dacă planul va fi pus în aplicare, județul Arad se va schimba în totalitate. Reforma administrativ-teritorială ar duce la dispariția județului, așa cum îl știm acum, pe lângă dispariția a zeci de comune și a aproape tuturor orașelor din Arad, excluzând municipiul.

„Cu județele aș putea să propun ca discuție, de exemplu, modelul Curților de Apel, care în sistemul judiciar s-a văzut că este eficient. Acum trebuie văzut dacă în sistemul administrației locale ceva similar ar fi eficient. Vorbim despre 15 Curți de Apel, dar asta nu înseamnă că vor fi 15 județe. Dar e un punct de plecare pentru o discuție. Eu nu vreau acum să avansez cifre – 15, 18, 20, poate vor fi 22, poate vor fi 12. Dar ce pot eu să vă spun este că vom aborda această discuție a județelor”, a spus Dragoș Benea.

Așadar, potrivit acestei discuții, Aradul ar urma să treacă în subordinea Timișului, alături de Caraș-Severin.

Mai departe, dacă vorbim despre orașele din județul nostru, singurele care ar îndeplini condițiile, exceptând municipiul Arad, ar fi Sântana, Pecica și la limită Lipova. „Peste 55% dintre oraşe nu mai au pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au administraţie de oraş. Ele, practic, sunt comune. Chiar la mine în judeţ este oraşul Slănic Moldova care are o populaţie redusă, graniţă cu oraşul Târgu-Ocna. E posibil să rezulte un oraş Târgu-Ocna la final”, a exemplificat Benea.

Așadar, celelalte orașe din județ, respectiv Ineu, Curtici, Chișineu-Criș, Pâncota, Nădlac sau Sebiș ar urma fie să se comaseze cu comune din jur, fie să renunțe la titulatura de orașe.

În ceea ce privește comunele, acestea ar urma să dispară în mare parte, puține din cele 68 de comune din județul Arad îndeplinind condiția referitoare la populație.

Pentru moment, vorbim numai despre planuri, nu despre certitudini. Totuși, Dragoș Benea este cel care conduce grupul de lucru al PSD care analizează modul în care va fi realizată reforma administrativ-teritorială în România.

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, afirmă că, în urma discuțiilor din ultima perioadă cu primarii de comune, a ajuns la concluzia că o comasare voluntară a UAT-urilor nu va avea succes, iar edilii care au deschidere așteaptă să vadă ce facilități vor primi de la Guvern înainte de a-și exprima o poziție.

Iustin Cionca a declarat marți, pentru AGERPRES, că 18 comune din cele 68 existente în județ au mai puțin de 1.500 de locuitori, iar din cele zece orașe (inclusiv municipiul Arad), doar patru au peste 10.000 de locuitori. Președintele CJ Arad spune că, deși comisia județeană care are rolul de a sprijini asocierea voluntară a comunelor a fost înființată la finalul lunii octombrie, încă nu s-a întrunit.

Cionca a avut însă discuții cu o mare parte dintre primari pe acest subiect și spune că a ajuns la concluzia că „o comasare voluntară nu va avea succes”.

„Există și primari cu deschidere față de asocierea voluntară, dar chiar și aceștia așteaptă să vadă ce facilități la impozite vor exista, sau ce bani pentru investiții vor primi de la Guvern, înainte să spună clar ce vor susține. Însă dincolo de discuțiile cu primarii, am constatat că în general cetățenii nu își doresc ca localitatea lor să devină sat aparținător de altă comună. Cred că aceasta va fi cea mai mare piedică, orgoliul local, iar dacă se va pune problema organizării de referendumuri, acestea nu vor trece”, a declarat Iustin Cionca.

El consideră că populația trebuia pregătită cu ani în urmă pentru o reformă administrativă, iar digitalizarea administrației locale ar fi trebuit să obișnuiască oamenii cu ideea că pot accesa serviciile publice de la distanță.

„Dacă am fi făcut la timp investițiile în informatizarea primăriilor, oamenii ar ști deja cum să interacționeze online cu administrația locală, iar lucrurile ar fi stat altfel, nu ar fi existat teama că instituțiile vor fi la o distanță mai mare”, a spus Cionca.

Președintele CJ Arad a afirmat că o reorganizare administrativă ar trebui să plece de la „salvarea orașelor existente, care au deja infrastructură, instituții și servicii ce pot deservi comune învecinate”. Acestea ar trebui să absoarbă localitățile din jur.

„Numărul de locuitori nu ar trebui să fie criteriul de bază pentru comasarea localităților, ci proximitatea față de un centru dezvoltat sau potențialul unui UAT de a susține dezvoltarea. Pentru că sunt comune mici care au putere financiară mai mare decât altele cu mai mulți locuitori”, a spus Cionca.

Comuna Moneasa, de exemplu, unde se află singura stațiune de interes național din județ, are aproximativ 750 de locuitori, dar venituri mai mari față de comuna vecină Dezna, cu aproximativ 1.000 de locuitori. Conform lui Cionca, reforma administrativă ar trebui să mai țină cont de particularitățile fiecărui UAT, pentru că sunt comune care au chiar și zece sate arondate.

„Dacă ai deja o comună cu multe sate, împrăștiate pe o suprafață mare, nu mai poți să îi dai altele, pentru că gestionarea problemelor ar fi foarte dificilă”, a spus Cionca.

Acesta consideră că un lucru pozitiv al unei reforme ar fi acela că vor fi mai puțini consilieri locali, astfel că se vor reduce și cheltuielile administrației.

„Este evident că un număr mai mic de consilieri nu ar fi în avantajul partidelor politice, dar dacă vor fi mai puțini se vor alege și oameni mai buni, va exista o resursă umană de calitate”, a concluzionat președintele CJA.

Din punct de vedere politic, la nivelul județului, PNL ar pierde cei mai mulți aleși locali, pentru că are 55 de primari din cei 78 existenți. În cazul în care reforma administrativă ar viza comunele sub 1500 de locuitori, din cele 18 aflate în această situație, 14 sunt conduse de primari PNL și patru de primari PSD.