ARAD. Ai simțit vreodată că Aradul nu-ți mai aparține, că transformarea sa nu se potrivește cu visele tale, că orașul acesta nu mai e locul în care vrei să trăiești, că ai vrea să fugi mâncând pământul? Sau că locuiești în el, că-l străbați cu ochii închiși, să nu-i mai vezi defectele, să nu vezi lucrările de mântuială, distrugerile, investițiile neconforme, fușerite? Ai simțit că te-ai obișnuit prea mult cu ideea că Aradul nu mai e al tău?

Ai fost sunat măcar o dată, ai fost întrebat cândva în ultimii ani de către autorități cum vezi tu dezvoltarea Aradului, ce ți-ai dori să se întâmple în Arad, ce probleme crezi că are municipiul în care locuiești, ce soluții ai avea pentru neajunsurile sale? Ți s-a întâmplat măcar o dată în ultimii ani să fii chestionat în legătură cu dezvoltarea Aradului?

Ai simțit vreodată că, imediat după voturile de la „Locale”, politicienii își însușesc orașul și vorbesc despre el așa cum ar vorbi despre vila lor, grădina lor, tarlaua lor? Ai avut senzația că nu mai contează nici problemele tale legate de oraș și nici ce dorești în legătură cu comunitatea în care trăiești?

Ai avut convingerea că revolta ta, postată pe rețelele de socializare, nu ajunge niciodată la urechile decidenților sau că, dacă ajunge, fie nu e luată în seamă, fie e luată în derâdere? Că decidenții au ajuns singurii care știu ce trebuie făcut în Arad și vor face asta indiferent de ce crezi tu că ar trebui să se întâmple în orașul în care trăiești? Că soluțiile propuse de ei nu au venit în urma vreunei consultări publice, a unei nevoi evidente?

Noi am simțit toate acestea. Dar ne-am gândit, totodată, că poate convingerile noastre vis-a-vis de Arad sunt strict personale, că soluțiile pe care noi le întrevedem sunt doar ale noastre sau ale bulei în care trăim. Că poate părerea noastră nu e una dintr-o sută de mii, ci mai degrabă singulară. Așa că am pornit în căutarea Aradului, așa cum îl văd și și-l doresc arădenii.

Am adresat două calupuri de întrebări câtorva dintre arădenii care probabil încă mai speră că orașul poatefi salvat, că mai e ceva de făcut ca municipiul să fie așa cum și l-ar dori.

Am invitat, ca atare, medici, oameni de afaceri, sportivi, profesori, funcționari publici, pensionari, studenți, elevi, artiști, curatori etc. să ne spună:

1. Care sunt, în viziunea dvs., problemele, neajunsurile cu care se confruntă orașul Arad?

2. Care sunt soluțiile, în ce proiecte ați investi, cum ați îndrepta Aradul ca să ajungă să mai fie pe gustul dvs.?

Am decis să publică răspunsurile celor intervievați într-o serie de materialereunite sub genericul: „Un oraș de salvat”, iar acum a venit rândul cunoscutului om de afaceri Michael Bulzan. Iată răspunsurile:

1. Dincolo de ceea ce apreciez la Arad și la arădeni, mă surprinde blazarea care ne cuprinde în unele momente-cheie, cum ar fi alegerile locale. Sursa acestei apatii colective e, probabil, o combinație între pesimismul specific regiunii, unele complexe istorice vizavi de Timișoara (și, mai nou, de Oradea) și o serie de decepții, parțial imaginare, cu privire la capacitatea noastră de a valorifica potențialul local. M-aș bucura să văd o atitudine mai constructivă și o mobilizare în viața reală pe măsura celei de pe Facebook. Din acest punct ar putea pleca o colaborare de impact între administrație, mediul de afaceri și societatea civilă: un efort comun de a identifica, în mod realist și fără demagogie, punctele tari ale Aradului, și de a gândi o abordare integrată privind fructificarea lor, astfel încât absolut toți arădenii să aibă de câștigat.

2. Cred că malul vestic al Mureșului, între Podul Decebal și Polivalentă, poate fi transformat într-o zonă de agrement elegantă și, să zicem, multi-funcțională. Promenadă, restaurante, spații amenajate pentru spectacole în aer liber dar cu protecție împotriva soarelui și ploii, zone speciale pentru pescuit, ambarcațiuni ușoare și sporturi acvatice. Toate conectate la ștrandul împreună cu care, vara, ar crea un perimetru vibrant, la doar câțiva pași de centrul orașului. Până ajungem să beneficiem de Cetate ca un „hub” pentru diverse activități, Mureșul e la îndemână – iar investiția într-o „îmbunătățire funciară” va genera beneficii inclusiv pentru proiectul strategic axat pe Cetate.