Mai mult, poveştile cu spiriduşi continuă şi chiar iau amploare:

“O serie de clădiri revitalizate sau nou construite completează rețeaua de spații verzi prin fațade și acoperișuri verzi, aducând astfel natura și mai aproape de cetățenii și utilizatorii Aradului. Infrastructura verde albastră reprezintă o prioritate pentru arădeni având totodată un rol semnificativ în atenuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice”.

Aradul nu este tocmai un oraş poluat, dar staţiile de măsurare a aerului indică deseori, în special în intersecţiile aglomerate şi în perioada orelor de vârf, depăşiri ale valorilor normale de poluare. Cu toate acestea, strategiile ne anunţă că, în 2035, municipiul va fi “un oraș care tinde spre neutralitate din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, mizând totodată pe integrarea conceptului de economie circulară. Aradul se alimentează cu prioritate din surse de energie regenerabilă, mizând printre altele pe un parc fotovoltaic de putere medie realizat pe suprafața fostului depozit de zgură și cenușă, dar și pe valorificarea biomasei și energiei geotermale, mai ales în procesele industriale și alimentarea instituțiilor publice și a clădirilor rezidențiale”.

Încălzire ieftină?

Mai mult, cu toate că, an de an, trebuie să plătim o gigacalorie tot mai scumpă, Aradul fiind printre “campionii” preţurilor la nivel naţional, strategiile ne anunţă că în viitor va fi mai bine. Mult mai bine. Atât de bine, încât aproape că ne vom încălzi… pe gratis:

“Toate cartierele Aradului sunt deservite de infrastructură modernă de alimentare cu apă și canalizare, iar zonele cu o densitate mai mare a populației beneficiază de un sistem de alimentare cu energie termică retehnologizat. Astfel, furnizarea de utilități se realizează la prețuri avantajoase și un impact redus asupra mediului. Sistemul modern de gestiune a deșeurilor asigură un grad ridicat de reciclare și valorificare, minimizând totodată cantitățile de deșeuri municipale depozitate. Companiile arădene, mai ales cele din zonele industriale, investesc continuu în optimizarea modului de utilizare a materiei prime, mizând pe reducerea deșeurilor generate și reciclarea / valorificarea lor. Dezvoltarea durabilă reprezintă o esențială în educația arădenilor, iar grija pentru mediu este un aspect deja încorporat în comportamentul de zi cu zi a cetățenilor”.

Îi batem pe toţi

Poveştile cu zâne şi feţi-frumoşi continuă, autorii strategiilor anunţându-ne că vom surclasa din toate punctele de vedere vecinii. Poate că vom ajunge chiar să mutăm capitala ţării la Arad, dacă ne luăm după previziunile utopice ale celor care au scris aceste documente. În 2035 Aradul va fi “un motor economic de interes regional și supraregional, cu o bază economică solidă susținută de marii actori economici din domeniul industrial, dar și de întreprinderile mici și mijlocii și de mediul antreprenorial activ. Aradul își valorifică poziția de poartă de intrare în țară prin evenimente științifice și de afaceri regionale, naționale și internaționale, oferind oportunități de susținere a inovării în folosul cetățenilor și companiilor. Totodată, calitatea ridicată a vieții face orașul atractiv pentru tineri și familii tinere, asigurând forța de muncă specializată necesară actorilor economici”.

Centru cultural

Cu toate că statisticile ne arată clar faptul că nu suntem mari amatori de cultură, strategiile făcute să ne gâdile orgoliile ne dau direct centru cultural internaţional. În 2035, Aradul va fi “un centru cultural istoric cu un sistem de spații publice atractiv, irigat de circulații pietonale generoase și deservit de două coridoare de mobilitate urbană durabilă, Bulevardul Revoluției (coridor cultural) și Faleza Mureșului (coridor verde). Patrimoniul construit este în proces de restaurare, însă imaginea deja atractivă a zonei centrale este valorificată și de o serie de străzi ocazional carosabile cu terase, magazine și alte funcțiuni de interes pentru arădeni și turiști. Aradul va fi un oraș vibrant, care se remarcă la nivel regional, dar și național sau chiar internațional drept un pol cultural de renume, unde actorii culturali locali și parteneriatele între aceștia sunt sprijinite pentru a dezvolta și a promova o ofertă culturală complexă, caracterizată atât de un număr sporit de dotări culturale distribuite echilibrat la nivelul orașului, cât și de o gamă variată de activități disponibile pentru locuitori cu interese diverse”.

Vom fi capitală

Şi ce prevedeam mai sus, că strategii care au întocmit aceste documente, sunt în stare să ne transforme chiar în capitala ţării, se adevereşte. Într-adevăr, deocamdată doar din punct de vedere al sportului. Asta chiar dacă realitatea ultimilor ani indică altceva, sportul de performanţă devenind o “floare tot mai rară” în oraşul nostru. Strategiile ne anunţă faptul că, în 2035, Arad va fi “un oraș cu o comunitate sănătoasă și sportivă, <capitala> sportului românesc, susținută de o varietate amplă de dotări sportive accesibile publicului larg, alături de o agendă competițională diversă, pentru amatori și profesioniști. Atât modul de viață sănătos, cât și performanța sportivă sunt încurajate prin calitatea sporită a infrastructurii de bază, dar și prin dotările majore la nivelul orașului, precum stadionul UTA, Sala Polivalentă, baza de agrement și Ștrandul Neptun sau mai nou inauguratele baze de agrement Mărului și Câmpul Liniștii, alături de baza de recuperare de la stadionul Motorul”.

În loc de încheiere

Este evident că marea majoritate a previziunilor utopice prezentate mai sus nu vor ajunge să se şi realizeze, din păcate, în oraşul nostru. Pentru că, deşi pare un termen destul de îndepărtat, vom ajunge în anul 2035 exact peste 13 ani. Pentru dezvoltarea unui oraş, 13 ani e un termen relativ scurt. Iar dacă, până acum, nu au fost puse nici măcar bazele dezvoltării Aradului înspre direcţiile despre care vorbesc strategiile menţionate mai sus, este greu de crezut că, în 13 ani, Aradul va ajunge măcar aproape de ce ne prevestesc marii strategi care ne-au vândut poveşti nemuritoare pe bani mulţi.