Începând cu anul 1990, în România și alte câteva state balcanice, se sărbătorește anual, pe 23 mai, „Dzua Natsionalã a Armãnjilor” – Ziua Națională a Aromânilor. Data marchează ziua de 23 mai 1905, când a fost tipărită iradeaua sultanului Abdul-Hamid al II-lea, prin care au fost recunoscute aromânilor drepturi specifice în plan administrativ, școlar și religios. Conform datelor oficiale, în lume trăiesc în jur de 250 de mii de aromâni, cei mai mulți în Albania, Grecia, Macedonia și România.

Câteva dintre familiile înstărite de aromâni și-au legat numele și de istoria și dezvoltarea unor localități și zone din actualul județ Arad. Aceștia au avut chiar un cartier în actuala zonă centrală a municipiului, format de negustorii aromâni sosiți în zona Aradului în urmă cu mai bine de două secole.

Membru al familiei Sina, originară din Moscopole – un important centru armânesc din Albania – Gheorghe Simeon Sina își leagă numele de Arad prin sponsorizarea semnificativă a construcției Catedralei Române Ortodoxe din Arad. Catedrala „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, cunoscută astăzi drept Catedrala Veche, a fost ridicată pe un teren donat de familia de sârbi Tekelija din Arad, principalele donații venind, însă, din partea a două familii de origine aromână: Sina și Mocioni. Cu sprijinul financiar al acestora și după planurile arhitectului Czigler Antal, din Arad, originar din Gyula, catedrala a fost edificată între anii 1862 și 1865. În semn de apreciere pentru contribuție, Gheorghe Simeon Sina a fost numit cetățean de onoare al orașului Arad. De asemenea, familia Sina a contribuit financiar și la ridicarea clădirii în care funcționează Seminarul Teologic Ortodox, iar în semn de mulțumire, timp de câteva decenii, actuala stradă a Academiei Teologice a purtat numele de „Strada Sina”.

Tot de numele familiei Sina se leagă și o parte a istoriei zonei satului Moroda, din comuna Seleuș. Familia a cumpărat, în anul 1840, domeniul care cuprindea și satul Moroda, deținând moșia timp de câțiva ani.

Familia Mocioni

O altă familie importantă de origine aromână care și-a pus amprenta pe dezvoltarea Aradului a fost cea a nobililor Mocioni. Originară din tot din Moscopole, familia pare să fi purtat inițial numele Muciu sau Muceană. Poate cea mai importantă personalitate a familiei Mocioni este Alexandru Mocioni, născut la Budapesta și decedat la Birchiș, în județul Arad. Acesta a ocupat funcția de deputat în mai multe legislaturi în Camera Ungară a Parlamentului de la Budapesta, fiind cel care a prezentat, în 1872, primul proiect de lege pentru înființarea unui teatru românesc, dar și cel care a prezentat autorităților maghiare petiția tinerilor români pentru a dezbate proiectul de lege privind înființarea unei universități în limba română, la Cluj.

În urma familiei Mocioni a rămas, în județul Arad, castelul „Mocioni-Teleki” din Căpâlnaș, ridicat după anul 1867. Prin căsătoria unei membre a familiei Mocioni cu un membru al familiei Teleki, castelul a ajuns să poarte astăzi numele ambelor familii nobiliare. Un alt castel care se leagă de istoria familiei Mocioni este cel de la Bulci, care a ajuns în posesia lor în 1858, când Anton Mocioni de Foen l-a cumpărat.

Originea aromână a familiei Mocioni este atestată, conform traducătorului Adriana Czibula, de o consemnare în „Cartea de Aur a familiei Mocsonyi din Căpâlnaș. 1882-1933”. La 1 decembrie 1908, în cartea de aur de la Căpâlnaș semnează un oaspete aromân din Moscopole, care a lăsat o însemnare în dialect aromân: „Vouă hilli a zilipsitei Voscopole ve urez bană lungă și sănătate” (Vouă fii ai râvnitei Moscopole vă urez viață lungă și sănătate).

Propriul cartier în oraș

Numărul aromânilor ajunși în orașul Arad a fost unul semnificativ de-a lungul istoriei. Mărturie a numărului ridicat stă faptul că, în urmă cu două secole, în actualul centru al orașului exista cartierul aromânilor – Tikowetz, ce cuprindea străzile Unirii, Aviator Georgescu, Gheorghe Lazăr și Nicolae Bălcescu. Majoritatea dintre ei erau negustori, comercianți sau meșteșugari, străzile din cartier purtând denumiri precum „Curelarilor” sau „Blănarilor”. Strada Nicolae Bălcescu a fost cunoscută drept „Strada Episcopului” pentru o lungă bucată de timp, asta datorită faptului că în capătul dinspre Mureș al străzii a fost ridicată (și) de comunitatea de aromâni Biserica Ortodoxă „Nașterea Sântului Ioan Botezătorul”, pe actualul loc al Colegiului Național „Moise Nicoară”.

Negustorii aromâni și-au pus la dispoziție averea și în folosul comunităților din județ. Trandafir Tanaczko, negustor de vinuri din podgoria Aradului, de pildă, a ctitorit biserica ortodoxă din Miniș, iar negustorul Andrei Iacobovici a ctitorit biserica ortodoxă din Hălmagiu.

Astăzi, una dintre arterele importante de circulație din oraș poartă numele unui aromân: Calea Andrei Șaguna.

Și mai târziu în istorie, aromânii s-au îndreptat către Arad. În anii 1940, după ce România a pierdut Cadrilaterul, multe familii de aromâni s-au stabilit în Banat și Crișana. Mai apoi, însă, majoritatea au fost mutate forțat de către regimul comunist în Bărăgan.