60 de minute. Atât a durat dezbaterea publică pe tema „Regulamentului privind stabilirea condiţiilor de majorare a impozitului pentru clădirile/terenurile neîngrijite și terenurile agricole nelucrate timp de 2 ani consecutivi de pe raza municipiului Arad”. 35 de persoane au participat la dezbaterea care a avut loc miercuri după-masă, în Sala Ferdinand a Palatului Administrativ. Am remarcat, faţă de alte acţiuni similare, absenţa politicienilor de la această dezbatere. Neluându-l în calcul pe primar, doar doi liberali au participat la dezbaterea de miercuri: Bogdan Boca şi Călin Bibarţ. Au fost prezenţi reprezentanţi ai aparatului Primăriei, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi câţiva cetăţeni. Au luat cuvântul doar şase persoane: Dorina Lupşe (ULAL), Silviu Dascăl, Arh. Alexandru Nagy-Vizitiu (Pro Urbe), Bogdan Boca, Bujor Buda (Pro Urbe) şi Ion Gorici.

Argumente şi scop

Încă de la debutul dezbaterii, Claudia Macra, administratorul public al municipiului Arad, a subliniat faptul că legiuitorul a oferit posibilitatea creşterii impozitelor pentru clădirile şi terenurile neîngrijite încă din 2016, însă Primăria a decis să aplice de-abia acum aceste reglementări. Radu Drăgan, arhitectul şef al municipiului Arad, a făcut referire la acţiunile întreprinse de Primărie pentru avertizarea/ atenţionarea proprietarilor de clădiri neîngrijite, subliniind faptul că „au apărut rezultate” în cazul a sub 30% din totalul celor atenţionaţi. Mult prea puţin. Motiv pentru care se şi propune acum creşterea impozitelor cu până la 500% pentru arădenii care nu-şi îngrijesc proprietăţile imobile.

Atât Claudia Macra, cât şi Radu Drăgan au insistat asupra faptului că principalul scop al proiectului privind creşterea impozitelor pentru clădirile şi terenurile lăsate în paragină nu este acela de a aduce bani la bugetul local, ci de a-i determina pe proprietari să-şi îngrijească/ întreţină proprietăţile.

Cuvântul vorbitorilor…

Majoritatea celor care au luat cuvântul în cadrul dezbaterii de miercuri au salutat iniţiativa Primăriei, unii opinând că un astfel de regulament ar fi trebuit instituit chiar mai repede.

Dorina Lupşe a solicitat ca clădirile care au fost cuprinse deja în Programul Naţional de Reabilitare să fie scoase de sub incidenţa Regulamentului (pentru că proprietari lor au suportat deja o serie de cheltuieli cu întocmirea documentaţiei tehnice). Preşedinta ULAL Arad a mai atras atenţia asupra unui aspect ce are legătură cu sancţiunile prevăzute în Regulament: baza de impozitare a clădirilor nu este actualizată.

Silviu Dascăl a propus ca impozitele să crească nu doar în cazul clădirilor care nu sunt frumoase, ci şi în cazul celor care nu sunt sigure. De asemenea, a propus ca sancţiunea să fie aplicată imediat, nu din anul următor constatării. Ion Gorici a ţinut să precizeze că „cea mai importantă este viaţa oamenilor şi sănătatea lor. După aceea urmează stilul arhitectonic şi monumentul istoric”. El a propus ca proprietarii care nu îşi îngrijesc clădirile să fie sancţionaţi cu „amenzi substanţiale” iar, dacă nu le plătesc, să li se scoată casa la licitaţie.

Arhitectul Alexandru Nagy-Vizitiu a propus angajarea unei/ unor firme care să verifice contra-cost (pe banii proprietarilor) siguranţa elementelor de decor de pe clădiri, care pun în pericol viaţa oamenilor. De asemenea, a propus efectuarea unor anchete sociale pentru fiecare proprietar de clădire în parte, rezultatul acestora urmând să ajute Primăria să afle unde e vorba de rea-voinţă şi unde e vorba de o stare precară din punct de vedere financiar în cazul celor care nu-şi îngrijesc clădirile. Bujor Buda a vorbit despre clădiri care aparţin statului şi care sunt prost întreţinute şi a punctat: „nu culoarea politică întreţine oraşul, ci bunăvoinţa”.

Politicianul Bogdan Boca a vorbit în numele Comisiei de Urbanism, subliniind că s-ar fi bucurat „să existe şi un acord politic cu privire la acest proiect, din partea tuturor forţelor politice”.

Paşii

Primarul Gheorghe Falcă a luat cuvântul la finalul dezbaterii, iar după încheierea acesteia ne-a declarat: „Suntem bucuroşi că în urma acestei dezbateri publice am primit mesaje pozitive din partea cetăţenilor cu privire la acest proiect care va duce la reabilitarea clădirilor din municipiul Arad şi la punerea în valoare a terenurilor degradate. Acest proiect rămâne la transparenţă până la mijlocul lunii iulie, după care vom intra în procedura de vot în cadrul Consiliului Local Municipal iar, până în luna decembrie, vom avea primele etape de analiză a unor clădiri din municipiul Arad – clădiri care au primit din partea noastră şi sprijin, dar şi somaţii pentru a intra în procedura de reabilitare.”