Orașele Pecica și Bătania, care au teritoriile administrative separate de granița dintre cele două state, sunt înfrățite din 1994 și au colaborat intens de-a lungul anilor, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, când mulți locuitori din județul Arad au începute să-și cumpere case peste graniță. Astfel, în zona Bătania au ajuns să locuiască aproximativ 1.000 de români, în timp ce populația orașului numără 5.000 de persoane.

Primarul orașului Pecica, Petru Antal, a declarat, pentru AGERPRES, că dispariția granițelor terestre după aderarea deplină a țării noastre la Spațiul Schengen oferă noi oportunități pentru a dezvolta cele două comunități înfrățite. Un pas important în acest sens va fi scurtarea distanței rutiere de la 20 de kilometri la 12 kilometri, prin refacerea unui drum istoric care lega Pecica de Bătania, dar care acum nu este practicabil pentru mașini.

„Vom reface Drumul Bătaniei, un drum istoric, care, dincolo de a fi fost cel mai scurt traseu între Pecica și orașul maghiar vecin, este un simbol al relației de prietenie și colaborare vechi de secole. Împreună cu primarul din Bătania căutăm soluțiile de finanțare pentru a începe acest proiect, care va permite apoi înființarea unei linii de autobuz directe între orașele noastre. Transportul în comun ar fi un pas semnificativ pentru o legătură mai strânsă între comunitățile noastre, pentru că, după cum bine știm, muți arădeni locuiesc în Bătania. Pe de altă parte, mulți cetățeni maghiari obișnuiesc să vină la Pecica la cumpărături destul de des sau chiar lucrează în zona noastră. În Pecica, o parte din vechiul drum este modernizat deja, este vorba de strada 222, pe care am asfaltat-o pe lungimea de trei kilometri, dar mai avem șapte kilometri până la graniță. De acolo, partenerii noștri maghiari vor realiza un drum de doi kilometri care se va lega cu drumul național din Bătania”, a declarat primarul orașului Pecica.

Edilul a spus că autoritățile locale din cele două orașe lucrează deja la documentația tehnică pentru acest viitor drum, pe care localnicii vor putea circula între cele două orașe inclusiv cu bicicleta.

Serviciu de ambulanță transfrontalier

Proiecte similare care să lege comunitățile apropiate din cele două țări au mai mulți primari arădeni, însă Consiliul Județean Arad are în vedere un proiect dincolo de Spațiul Schengen, care să includă comunități din Serbia. Este vorba de un serviciu de ambulanță transfrontalier.

„Consiliul Județean Arad are în lucru un proiect amplu și ambițios, care ține de cooperarea cu Ungaria și Serbia pentru realizarea unui serviciu transfrontalier de ambulanță. Proiectul este dezvoltat de Asociația Euroregiunea Dunăre – Criș – Mureș – Tisa, a cărei președinție este asigurată de Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad. Lucrăm la acest proiect de mulți ani, iar un obstacol a fost existența graniței fizice, care îngreuna deplasarea mașinilor de intervenție. Alte probleme țin de compatibilizarea legislației din statele interesate, pentru care suntem în discuții cu Ministerul Sănătății și cu Ministerul de Interne din cele trei țări. Acum, că o piedică majoră a fost eliminată, respectiv am fost admiși în Schengen, vom avea o discuție aplicată cu colegii noștri de la Szeged, Timișoara și Novi Sad, pentru că proiectul acesta chiar are viitor. Știu că există și rezerve în ce îl privește, rezerve care țin în primul rând de decontarea interstatală a serviciilor medicale și de regimul medicamentelor în cele trei state, dar modelul acestei ambulanțe transfrontaliere funcționează în unele state din occident și ar putea salva vieți pe drumurile aglomerate din zona noastră. Proiectul presupune, în esență, ca la orice urgență să intervină ambulanța cea mai apropiată, indiferent de țara de unde ar veni; asta înseamnă că în localitățile de graniță pacienții ar putea fi preluați mai rapid, iar dacă ținem cont că sunt situații în care câteva minute pot salva viața unui om, putem realiza beneficiul acestui proiect”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcției de Comunicare și Strategii din cadrul Consiliului Județean Arad, Andrei Ando.

Autoritățile județene din Arad mai au în plan să atragă forță de muncă din estul Ungariei în zonele industriale din județ, pentru a se apela cât mai puțin la importul de muncitori din state non-UE.

Recent, Andrei Ando declarase, pentru AGERPRES, că principala preocupare a investitorilor din județ este legată de găsirea de muncitori, iar „estul Ungariei poate fi un rezervor de forță de muncă pentru vestul României”.

„Consiliul Județean Arad s-a pregătit pentru Schengen deja de cinci ani. Am modernizat toată rețeaua de drumuri transfrontaliere, din fonduri europene, pentru a asigura accesul facil al forței de muncă din Ungaria spre cele 11 zone industriale din județ. Avem nevoie de muncitori calificați și necalificați, cererea agenților economici este foarte mare. Aproape săptămânal primim solicitări din partea unor companii multinaționale care vor să vină la Arad, dar principala lor îngrijorare este lipsa forței de muncă”, declarase Ando în luna decembrie.

Sursa: AGERPRES