ARAD. În cadrul unei conferinţe de presă, organizată de către PNL Arad, au fost prezenţi patru primari PNL care sunt cercetaşi sau au primit deja sentinţe de condamnare pentru deturnare de fonduri. Aceasta, în deja celebrul dosar legat de sumele atribuite de către Guvernul Ungureanu, pentru plata arieratelor, pe care Guvernul Ponta, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, le-a cerut înapoi.
Ţolea: manevre ale PSD ARAD
Prim-vicepreşedintele PNL Arad, Adrian Ţolea, care a organizat conferinţa de presă, susţine că la mijloc sunt „manevre ale PSD Arad”, care vrea să-i elimine din cursă pe aceşti primari PNL, în perspectiva alegerilor din 2016 (dacă sunt condamnaţi, primarii nu vor mai putea candida). Argumentul său este acela că doar în judeţul Arad există o asemenea situaţie, cu toate că bani de la MRU au fost daţi în toate judeţele. „Este clar că vor să-şi creeze un avantaj pentru alegerile locale din 2016”, spune Ţolea.
Eroare judiciară
Avocatul care îi reprezintă pe primarii în cauză a prezentat o serie de observaţii legate de caz. Deşi a precizat că nu discută niciun fel de conotaţie politică, Ioan Cociş Josan a prezentat unele „ciudăţenii”, printre care cea mai pregnantă este inconsecvenţa legislativă. Mai exact, deşi în toate cazurile a fost judecată exact aceeaşi faptă, fără niciun fel de diferenţă, unii dintre primari care au restituit sumele şi unii care nu le-au restituit au fost scoşi de sub urmărire penală, alţii sunt cercetaţi penal în continuare, iar alţii au primit condamnare, cu amînarea aplicării pedepsei. Avocatul mai arată că în unele cazuri guvernul nu a cerut restituirea sumelor cheltuite, deşi primăriile în cauză nu aveau arierate, banii fiind cheltuiţi pentru cheltuieli curente! Aceasta, spune Josan, trebuia să fie decizia corectă în cazul tuturor comunelor. Pentru că în niciunul dintre cazuri nu a fost prejudiciu. O altă ciudăţenie, spune apărătorul primarilor, este aceea că, deşi nici Prefectura, nici ANAF, nici Curtea de Conturi nu ar fi sesizat vreo neregulă, Poliţia s-a sesizat din oficiu!„Cum se ajunge la sesizarea din oficiu ?” (se) întreabă Cociş Josan.
„Arieratele” nu existau!
Josan spune că, din varii motive, s-a făcut confuzie gravă între normele de drept internaţional şi introducerea acestora în dreptul intern.La ora când s-au primit banii de la Guvernul Ungureanu nu exista noţiunea de „arierate”, aceasta fiind introdusă abia în septembrie 2012, în urma acordului cu FMI, când banii erau deja cheltuiţi de către primari. „Dacă sunt nişte acte normative, acorduri, semnate de către Guvernul României cu FMI, pentru ca ele să fie aplicabile la Bârsa, Almaş, Petriş Hăşmaş sau în oricare altă comună, trebuie emise norme de aplicare. Or, în cazul de faţă, nu a existat aşa ceva”, spune avocatul. Care precizează că s-a adresat Curţii Constituţionale, pentru a emite un punct de vedere oficial.
De ce doar primarii?
Edilii de la Almaş, Bîrsa, Hăşmaş şi Petriş, prezenţi la conferinţa de presă: au declarat acelaşi lucru : nu ei au solicita fondurile, ci le-au fost repartizate, pentru plata unor cheltuieli curente. Nu ei, ca ordonatori de credite, au decis destinaţia banilor, ci consiliile locale, prin Hotărâri care au fost validate de către Prefectură şi aprobate de către ANAF. Atunci, de ce doar primarii sunt acuzaţi?
Citiți principiile noastre de moderare aici!