Pe 16 iunie 1912, în Parcul Kossuth, care se afla pe actualul bulevard Revoluției, între Biserica Roșie și Palatul Administrativ, erau inaugurate cu fast busturile dedicate scriitorilor Csiky Gergey și Fábián Gábor. Realizate de Philipp István, artist budapestan, cele două monumente au fost ridicate prin subscripție publică, la inițiativa Asociației Kölcsey. Inaugurarea acestora a fost prilej de mare sărbătoare pentru comunitatea maghiară – nu doar cea din Arad, fiind prezenți la eveniment și reprezentanți ai instituțiilor centrale. Pe lângă aceștia și reprezentanții administrației locale, la ceremonia de inaugurare din 1912 au luat parte și membri ai familiilor celor doi oameni de cultură.
Cele două monumente, însă, nu au stat prea mult în centrul orașului. În 1934, bustul lui Csiky Gergely a fost profanat de un grup de…soldați beți. La scurt timp după acest moment, persoane necunoscute – scria presa vremii – au dat jos de pe impozantul soclu și bustul lui Fábián Gábor. Motivând că cele două statui trebuie protejate, autoritățile Aradului interbelic au luat decizia de a le demonta și depozita în subsolul Palatului Cultural.
Urma li s-a pierdut timp de decenii întregi, fiind „ascunse” printre mii de obiecte de inventar pe care nimeni nu le mai verificase în tot acest timp. În 2008, pentru că bustul original rămăsese „pierdut”, comunitatea reformată a comandat un nou bust, care a fost realizat de sculptorul Rudolf Kocsis și amplasat în fața bisericii comunității, de pe strada Mihai Eminescu.
În 2023, după lucrările de reabilitare a Palatului Cultural, cele două busturi au fost redescoperite și predate comunității maghiare. Cel al lui Csiky Gergey a fost deja amplasat în curtea liceului care îi poartă numele. Pe 15 noiembrie 2026, odată cu finalizarea lucrărilor de reabilitare a bisericii reformate de pe Eminescu, și bustul lui Fábián Gábor a fost reașezat pe soclu.
Născut în 1795 în județul Veszprém, Fábián Gábor a fost o personalitate complexă a Aradului: avocat, poet, publicist, istoric și traducător de mare valoare. Fiu de preot reformat, acesta a ajuns membru al Academiei Maghiare de Științe, desfășurând o activitate intensă în viața publică și culturală a Aradului, unde a ajuns după ce, în 1824, a devenit avocat al familiei Bohus. A lăsat în urmă lucrări științifice și literare importante, inclusiv o monografie despre comitatul Aradului, precum și numeroase traduceri din autori clasici. A reprezentat orașul Arad în parlamentul de la Budapesta între 1848-1849 și 1865-1868. A murit la Arad, în 1877, la vârsta de 81 de ani.
Citiți principiile noastre de moderare aici!