Fără dar și poate, una din bolile necruțătoare ale secolului nostru este cancerul. O boală care „atacă” tot mai multe persoane, o boală care din păcate este efectul agenților chimici folosiți în speță în industria alimentară, o industrie care parcă „luptă” în detrimentul sănătății noastre. În acest moment cancerul este considerat principala cauză a deceselor legate de muncă în Europa. Dacă ne raportăm la țara noastră, se estimează că pe parcursul lui 2011 au decedat din cauza cancerului 4233 de români. Pe parcursul primelor trei luni ale acestui an, se derulează acţiunea intitulată generic „controlul punerii în aplicare a legislaţie de protecţie a lucrătorilor expuşi la agenţi chimici cancerigeni”, iar obiectivul acţiunii îl constituie prevenirea cancerului profesional prin controlul punerii în aplicare a legislaţiei specifice şi prin conştientizarea factorilor interesaţi.

Care sunt substanțele cancerigene

Sunteți curioși cum sunt clasificate substanțele care provoacă acestă boală cruntă? Comisia Europeană le-a clasificat în două categorii: 1A și 1B. Categoria de agenţi cancerigeni 1A cuprinde substanţe despre care se ştie că au potenţial să provoace cancer uman. Cele mai cunoscute sunt: benzenul, azbestul, anhidrida arsenioasă, benzidina, trioxidul de crom, clorura de vinil, nichelul (compuşi), pulberea de lemn de esenţă tare, produse rezultate din prelucrarea ţiţeiului şi a cărbunelui etc. În categoria 1B sunt clasificate substanţe care se presupune că sunt cancerigeni umani, de exemplu, fibra de sticlă, oxidul de etilenă, acrilamida, acrilonitrilul, benzopirenul, hidrazina, diazometanul, beriliul, bicromaţii, cadmiul (compuşi), sulfatul de etil, formaldehida, tricloretilena, 1,2 dicloretanul ş.a.

În ce domenii pot fi întâlnite

Substanţe cancerigene se folosesc în multe activităţi economice: agricultură, industria extractivă, coafor, laboratoare de cercetare, construcţii, gaz, şantiere navale, industria petrolieră, petrochimie, tratamente ale metalelor, transporturi feroviare, imprimerii, transporturi aeriene, industria ceramică, industria textilă, industria materialelor plastice, activităţi care utilizează fibrele minerale şi artificiale, sectorul sanitar, industria lemnului, industria de parfumuri, industria de pielărie, industria sticlei, industria cauciucului etc.

13 agenți, declarați cancerigeni

Comisia Europeană consideră prevenirea bolilor profesionale o provocare a Cadrului strategic al UE privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă pentru 2014-2020. A propus deja valori limită de expunere pentru 13 agenţi cancerigeni dintr-o listă de agenţi identificaţi ca prioritari şi urmează să facă propuneri şi pentru alţii. În acelaşi sens, Parlamentul European a solicitat statelor membre să accelereze punerea în aplicare a Regulamentului REACH, în special înlocuirea substanţelor chimice care provoacă cele mai frecvente boli profesionale. De asemenea, a cerut inspecţiilor muncii să intensifice iniţiativele de prevenire şi de educare care să vizeze creşterea gradului de sensibilizare a cetăţenilor cu privire la normele şi procedurile de sănătate şi securitate.

Cerințe de securitate în sănătate

„Legislaţia de securitate şi sănătate în muncă stabilește o serie de dispoziții concrete specifice agenților chimici cancerigeni în HG nr. 1093/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate şi sănătate pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă. Demersul instituţiei noastre susţine sloganul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului de anul acesta: Să învingem cancerul mai curând! «Let’s beat cancer sooner!», România adoptând Ziua luptei împotriva cancerului prin Legea nr. 274/2015”, a declarat Ecaterina Isac, inspectorul șel al Inspectoartului Teritorial de Muncă Arad.