Noile prevederi păstrează principalele caracteristici și structura sistemului actual, în special continuarea atribuirii titlului prin rotație între statele membre.Potrivit documentului, candidaturile vor continua să se bazeze pe un program cultural cu o dimensiune europeană puternică, urmând să se desfășoare în decursul anului în care orașul respectiv deține titlul de Capitală Europeană a Culturii. Acțiunea Capitalele europene ale culturii trebuie să asigure o implicare amplă a tuturor sectoarelor, comunităților, grupurilor sociale, să stimuleze dezvoltarea urbană, precum și să promoveze dezvoltarea culturală pe termen lung .
Statele membre vor publica apelul pentru depunerea candidaturilor cel puțin cu șase ani înainte de începerea anului pentru care este acordat titlul. De asemenea, apelul va fi deschis pentru orașele din toate țările candidate și potențial candidate la UE, cu condiția ca acestea să participe la programul Uniunii de sprijinire a culturii, la data publicării apelului.
„Un oraș din România va deține în 2021 titlul de «Capitală Culturală Europeană». Dacă Sibiul a însemnat, în 2007, un debut al României, în Uniunea Europeană și în deschiderea culturală a acesteia, 2021 va deveni consacrarea țării noastre în domeniul cultural, cu tot ceea ce reprezintă acest aspect”, a afirmat Iosif Matula, membru în Comisia pentru Cultură și Educație din Parlamentul European.
Raportul adoptat în plenul Parlamentului European prevede menținerea unui proces de selecție în două etape, care să fie realizat de către un juriu european compus din experți independenți. Acesta va fi format din 10 experți independenți aleși de către Comisia Europeană, Parlamentul European și Comitetul Regiunilor. Totodată, statul membru în cauză are posibilitatea de a numi doi observatori.
Citiți principiile noastre de moderare aici!