Se bârfea de ceva vreme în Arad că aproape toți polițiștii au firme de transport, că au camioane, că în fapt pe camioanele lor s-a construit autostrada Arad-Nădlac. Zvonurile au circulat multă vreme. Și atât. Până când o mână de oameni au depus denunțuri la DNA Timișoara pe numele mai multor polițiști. Motivul? Spre exemplu, unul dintre polițiștii care avea firmă de transport, prin interpuși bineînțeles – societățile fiind pe numele taților, a socrilor ori a bunicilor oamenilor legii – nu i-ar fi achitat denunțătorului combustibilul. Și de la asemenea denunțuri, depuse pe numele câtorva polițiști, s-a ajuns la a se descoperi o caracatiță care se întinde aproape la toate serviciile din interiorul Inspectoratului de Poliție Județean Arad, dar cu preponderență la Serviciul Rutier. Și asta pentru că s-a pornit pe interceptarea câtorva polițiști, așa cum am scris mai sus, ajungându-se ca într-un final nu mai puțin de 34 de polițiști de la Inspectoratul de Poliție Județean Arad, de la Poliția de Frontieră, angajați ai ISCTR Arad, ANAF Deva și Centrul pentru Imigrări Arad să fie în vizorul DNA Timișoara. Unii dintre polițiștii au și încercat „sabotarea” firmelor de transport care le făceau concurență, în timp ce alți polițiști permiteau ca autotrenurile să circule supraîncărcate, fără rovinieta sau alte taxe achitate, așa cum reiese din dosarul de clasare a cauzei. Cercetările în dosar au început în anul 2014, iar în luna mai a anului 2019 s-a decis clasarea cauzei.

În luna martie 2014, în evidența Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara a fost înregistrat un proces verbal de sesizare din oficiu întocmit de ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Arad, prin care au fost semnalate indicii cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. a din Legea 78/2000 – privind prevenirea și sancționarea faptelor de corupție -, constând în aceea că lucrători de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Arad controlează și dirijează, prin interpuși, respectiv rude sau persoane apropiate, activitatea unor societăți comerciale, folosind informații obținute în virtutea funcției și urmărind astfel eludarea interdicției prevăzută de Statutul Polițistului care interzice efectuarea, direct sau prin persoane interpuse, a unor activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar.

Ofițer SIPI

Iar cercetările au demarat cu un ofițer din cadrul SIPI Arad. Potrivit ordonanței de clasare, omul legii desfășura activități comerciale incompatibile cu funcția deținută în numele unei firme care avea ca obiect principal de activitate transportul rutier de mărfuri. Deși asociat unic și administrator al firmei era tatăl polițistului, în fapt ofițerul administra societatea. Societatea folosea cele patru camioane și patru semiremorci deținute la activitățile derulate în vederea construirii autostrăzii Arad-Nădlac, în baza unui contract de colaborare încheiat cu un grup de firme cunoscut în Arad. Potrivit aceluiași act, polițistul, atât direct cât și prin intermediul tatălui său, ar fi achiziționat cantități importante de motorină de pe piața neagră pentru camioanele sale. Ancheta a continuat cu un comisar șef de poliție din cadrul IPJ Arad, Poliția Municipiului Arad – Biroul de Ordine Publică care ar fi implicat – potrivit ordonanței de clasare – în activități comerciale incompatibile cu funcția deținută, constând în efectuarea de transporturi de mărfuri prin intermediul unei societăți comerciale deținută și administrată în drept de o rudă a ofițerului de poliție. Având în vedere vârsta înaintată a rudei – potrivit anchetatorilor – în cauză există indicii rezonabile potrivit cărora societatea comercială este administrată, în fapt, de lucrătorul de poliție, persoana evidențiată în actele firmei nedispunând de capacitățile necesare de administrare a acesteia.

O mână spală pe alta

Despre un alt polițist, de data aceasta din cadrul Biroului Poliție Autostrăzi – Patrulare Arad -, s-a menționat, potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu a DNA, că acesta s-ar fi implicat în mod direct în administrarea unei firme – reprezentantă de soția sa în calitate de asociat unic și soacra acestuia în calitate de administrator – precum și în coordonarea activității angajaților, intervenind chiar pe lângă alți colegi de la Serviciul Poliției Rutiere, atfel încât aceștia să nu sancționeze contravențional societatea comercială sau șoferii acesteia, iar el la rândul său, pe bază de reciprocitate, nu aplică sancțiuni contravenționale firmelor sau șoferilor angajați ai firmelor controlate de către alți colegi ai săi.

Bunica, asociat unic

Un alt polițist – de la Poliția Rutieră – ar fi administrat un grup de firme care o avea pe bunica acestuia drept asociat unic și administrator, firma derulând activități de transport mărfuri, fiind axate îndeosebi pe contractarea unor transporturi de materiale necesare lucrărilor de construcție a autostrăzii Arad-Nădlac, existând informații – conform ordonanței de clasare – potrivit cărora autocamioanele acestuia circulau frecvent supraîncărcate, depășind limita legală, în unele cazuri chiar fără a deține documentele obligatorii precum asigurare, rovinietă, iar în unele situații polițistul intervenind în numele firmelor pe care le administrează pe lângă reprezentați din cadrul ISCTR Arad sau ARR Arad pentru a nu le fi aplicate sancțiuni contravenționale.

Protecție

Anchetatorii au mai descoperit faptul că un alt polițit rutier ar oferi protecție unei societăți comerciale în cadrul căreia tatăl său avea calitatea de acționar, fiind semnalate situații prin care acesta ar îngreuna activitatea unor societăți comerciale concurente, oprind în trafic, în mod preferențial, autocamioanele acestora. Și lista continuă cu polițiști care erau interceptați telefonic, iar în urma convorbirilor purtate cu alți colegi rezulta că și aceștia din urmă au același obiect de activitate, astfel că, cu fiecare telefon dat de fiecare polițist supravegheat, lista celor interceptați creștea, cercul crescând de la un apel telefonic la altul.

Clasare

Și după acestea și multe altele a venit clasarea. De ce? Deoarece un alt polițist din cadrul IPJ Arad, care a fost trimis în judecată pentru efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, a fost achitat. În esență, procurorii au reținut în ceea ce-l privește pe polițist că s-a comportat ca administrator de fapt al unei societăţi comerciale ce aparţine soţiei acestuia, obţinând o serie de foloase. Cauza omului legii a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție după ce apărătorul acestuia a înaintat instanței un recurs în casație. Polițistul a fost achitat de ÎCCJ după mai multe termene de judecată deoarece fapta de care a fost acuzat nu este prevăzută de legea penală, ulterior omul legii fiind repus în drepturi. Exact pe același temei a fost clasat și dosarul, existând deja un precedent: „Având în vedere probele existente la dosar și ținând cont de aspectele menționate anterior nu se poate reține că activitatea desfășurată prin intermediul unor firme deținute de persoane interpuse de către lucrătorii de poliție…. se circumscriu noțiunii de operațiune financiară ca act de comerț, nici din perspectiva deciziei Curții Constituționale și nici din perspectiva dreptului civil, fapt pentru care cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzută de dispozițiile art. 12 lit. a din Legea 78/2000, urmează a se dispune soluția de clasare, fiind incident cazul de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzut de art. 16 alin. (1), lit. b, teza 1 C.p.p., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Nu au putut dovedi

Lucrătorii de poliție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Arad au sesizat și săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, folosirea în orice mod, direct au indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, săvârșită în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase, fals intelectual, fals în declarații, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat și omisiunea sesizării, însă din probatoriul administrat în cauză anchetatorii nu au putut dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă săvârșirea acestor infracțiuni.