Într-un palat din Ramat, un prinţ îi încredinţează pilotului său un pachet de bijuterii, în speranţa că acesta le poate introduce fraudulos în Anglia. Dar înainte ca pachetul să ajungă la destinaţie, atât prinţul, cât şi pilotul sunt morţi. O fată înspăimântată îi expune lui Hercule Poirot unul dintre cele mai provocatoare cazuri din lunga lui carieră: un ucigaş terorizează o faimoasă şcoală de fete; o elevă nevinovată a devenit un adevărat magnet pentru rău şi moarte. Cumva, cele două cazuri sunt conectate şi numai Poirot poate rezolva acest dublu mister.
„Parisul nu are sfârşit” de Enrique Vila-Matas
Dintre toate cărţile lui Enrique Vila-Matas, probabil că „Parisul nu are sfârşit” are cel mai pronunţat caracter autobiografic; este şi un roman-eseu, în care îşi povesteste cu duioasă ironie începuturile scriitoriceşti din epoca săracă şi foarte nefericită. În mansarda închiriată rând pe rând multor scriitori ai boemei pariziene de către Marguerite Duras a început să se configureze biblioteca mobilă a tânărului spaniol, la care se adăugau succesiv James Joyce, Franz Kafka, Vladimir Nabokov şi alţii. E adevărat, avea să mărturisească peste ani Vila-Matas, că „aproape toţi m-au influenţat, dar n-am izbutit să-l copiez pe nici unul”…
V.F.
Citiți principiile noastre de moderare aici!