Locul 1 Cristian Prună
Cine poate nega bucuria unei cafele de dimineață la tine acasă în confortul propriului cămin? Nimic în afară de mirosul și aroma de cafea care tocmai vine din bucătărie, unde soția a avut minunata inspirație de a pune un ibric pe foc și de a adăuga câteva linguri de cafea! Cine poate nega bucuria unei cafele de dimineață sau în pauza de serviciu, când ai impresia că ochii ți-au rămas prinși de ecranul laptopului și nimic nu mai poate să îi dezlipească de acolo? Nimic în afară de mirosul de cafea care tocmai te năpădește și te face să apreciezi momentul la maxim de parcă nu mai conteză nici stresul, nici căldura copleșitoare a verii pe care nici aerul condiționat nu o poate stăvili! Cine poate nega bucuria unei cafele savurată pe una dintre terasele preferate din oraș alături de prieteni, iar pe fundal să auzi o melodie sau două sau trei care care îți aduc aminte de… probabil că ai prefera să rămână pentru tine de ce îți aduce aminte nu-i așa? Și totuși o cafea te poate liniști, te face să uiți de tot și de toate și să o savurezi împreună cu cei dragi și apropiați, prieteni, colegi și de ce nu chiar cu un străin cu care poți conversa despre orice la o simplă cafea. Dar oare să fie o simplă cafea? Acasă înseamnă dragoste, la serviciu înseamnă prietenie, colegialitate, la terasă este un mijloc de socializare, de relaxare, de depănare a unor amintiri, de a lega prietenii noi … Și atunci o banală invitație la o cafea te face să conștientizezi lucrurile frumoase ale vieții fără de care poate viața ar fi mai searbădă. Viața este uneori ca o cafea bună. Jobul, banii cariera, mașina, hainele, poziția socială sunt ceștile. Ne ajută să ne bem cafeaua, în speță să ne trăim viețile, dar nu sunt CAFEAUA, nu este VIAȚĂ! Și concentrându-ne pe cești uităm să savurăm cafeaua și faptul că ne bucurăm de o cafea face ca viața să fie mai frumoasă!
locul II Rebeca Riana
Nu-mi gasesc cuvintele sa pot descrie acest produs.Pot spune ca am inceput sa consum cafea din tinerete si nu voi putea uita niciodata mirosul imbietor care-l simteam de fiecare data cand intram in alimentara sa-mi cumpar mancare. Pentru mine cafeaua era totul, era ajutorul meu cand dupa 8 ore de munca trebuia sa merg la cursuri, era timpul cel mai placut sa stam pe terasa cu prietenii, chiar daca nu aveam bani, o cafea era cel mai placut mod sa fim toti impreuna .Imi amintesc cu mare placere cum in fiecare dimineata inainte sa ma trezesc simteam mirosul de cafea in bucatarie facuta de sotul meu .Multumesc cerului ca si la anii mei pot savura aroma cafelei, chiar daca anii, sotul si preietenii nu mai sunt…
locul III Carmen Cretu
Ei bine, intamplarea se petrece la cafeneaua L accolade. Protagonistul principal este o figura cunoscuta Aradului inceputului de secol XX, insa astazi cu totul uitata: Karepulov. Acest om fusese o vreme un om important si influent si de asemenea un mare bautor de rom, putand ingera cantitati apreciabile din aceasta licoare. Intr-o zi un tanar pe nume Gagiu, se opreste tocmai la cafeneaua de care va spuneam si comanda o cafea mare cu caimacul gros. La cafeneaua L accolade se adunau toti marii filozofi ai Aradului. Intamplarea face ca atunci cand Karepulov, nitel afumat, ca de obicei, sufla vartos in cafeaua care-l fripsese la limba, la masa vecina se afla tanarul Gagiu. Vazand gestul, tanarul care-i cunostea meteahna lui Karepulov, i-a spus acestuia zambin ironic, cu hazul binecunoscut: “Nu mai sufla in ea Karepulovule, ca o faci maghiloman!”
Citiți principiile noastre de moderare aici!