OLT. După cum am anunţat deja, Nadăşul se reîntoarce în proprietatea familiei Colţeu. Tribunalul Olt a decis să caseze sentinţa Judecătoriei Balş, prin care împroprietărirea Colţeilor cu peste 8.700 de hectare de pădure, păşune şi teren arabil a fost declarată nelegală. Judecătorii de la Tribunal au admis recursul înaintat de familia „moştenitoare”, ceea ce înseamnă că Nadăşul redevine pământul Colţeilor, cu acte în regulă. Cum a fost posibil aşa ceva? Legea din România este una proastă, făcută, parcă, pentru cei ce comit infracţiuni, nu împotriva lor. Cu toate că actele prin care familia Colţeu moşteneşte uriaşa avere au fost declarate false, această avere, estimată la peste 20 de milioane de euro, rămâne în proprietatea lor.

Dar să vedem cum s-a poziţionat Prefectura Arad, instituţia care a deschis procesul de la Balş, faţă de sentinţa Tribunalului Olt. Trebuie precizat că, mai jos, vom enumera toate etapele scurse până acum, de când a început „războiul pentru Nadăş”: „Prin decizia civilă nr. 7/5.02.2019, Tribunalul Olt, Secția I Civilă a admis recursul declarat de familia Colțeu Mihai Alexandru și Colțeu Viorica împotriva sentinței civile nr. 857 din 10.19.2018 pronunțată de Judecătoria Balș în dosarul nr. 1184/246/2016* pe care a modificat-o în totalitate, admițând excepția tardivității invocată de familia Colțeu în privința cererii de revizuire formulate de Comisia județeană de fond funciar Arad, cererea de revizuire fiind respinsă ca tardivă. Această cerere de revizuire a sentinței Judecătoriei Ineu cu numărul 657/2006 a fost formulată în urma constatării falsului Certificatului de calitate de moștenitor cu nr. 5/2003, emis de notarul Vlai Adrian, prin care s-a stabilit calitatea defunctei Mairovitz Ecaterina de unic moștenitor al defunctei Grosz Elena, care a deținut pădurea Nadășului, constatare efectuată prin Sentința penală nr. 203/2016 a Curții de Apel Timișoara – Secția penală. Cauza a fost strămutată de Înalta Curte de Casație și Justiție, la cererea Comisiei județene de fond funciar Arad, de la Judecătoria Ineu, la Judecătoria Balș, Județul Olt. Comisia județeană de fond funciar Arad a promovat o altă cerere de revizuire a aceleași Sentințe cu numărul 657/ 2006 a Judecătoriei Ineu, întemeiată pe desființarea Certificatului de calitate de moștenitor cu nr. 5/ 2003, dispusă prin Încheierea penală nr. 415/ 2016, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – Secția penală, ca urmare a constatării falsului acestui certificat de calitate de moștenitor, soluție menținută de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală prin Încheierea nr. 603/2017. La cererea Comisiei județene de fond funciar, cauza a fost strămutată de Înalta Curte de Casație și Justiție de la Judecătoria Ineu, la Judecătoria Brașov. Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare Oradea a emis Decizia nr. 1446 din 11.03.2014 prin care s-a dispus suspendarea serviciului public silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere Colțeu Mihai Alexandru și Colțeu Viorica, aceștia din urmă exercitând o acțiune în contencios administrativ prin care au solicitat anularea acestei decizii, acțiune care a fost respinsă prin Sentința civilă nr. 1950 din 3.07.2014, pronunțată de Tribunalul Arad, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 7784 din 26.09.2014, pronunțată de către Curtea de Apel Timișoara”, se arată într-un comunicat al Prefecturii Arad. Practic, cu toate că documentele care atestă calitatea de moştenitor a Ecaterinei Mairovitz au fost declarate nelegale, instanţa din Olt a decis ca Nadăşul să rămână în proprietatea familiei Colţeu.

Prefectura e de vină?

Am luat legătura cu un avocat pentru a cere lămuriri în ceea ce priveşte sentinţa Tribunalului Olt. Iar acest avocat spune că există o mare posibilitate ca eşecul de la Tribunalul Olt să se datoreze Prefecturii Arad. „Nu am văzut motivaţia instanţei, dar, pe supoziţii, ar exista două variante pentru care revizuirea a fost respinsă. Una dintre ele ar fi că, la momentul în care cererea de revizuire a fost înaintată, adică în 2016, certificatul de moştenitor nu fusese dovedit fals şi, implicit, nu era anulat. Asta pentru că de abia în 2017 a fost anulat acel certificat de moştenitor. Asta înseamnă că, probabil, Prefectura a solicitat revizuirea, iar aceasta a fost respinsă pentru că probele au fost ataşate ulterior la dosar. O altă variantă, mergând tot pe presupuneri, ar fi că juriştii Prefecturii au întocmit o cerere de revizuire proastă, refăcută, ulterior, pe parcursul procesului. Dacă prima instanţă a fost de acord cu solicitările Prefecturii, instanţa superioară, respectiv Tribunalul Olt, a decis că cererile de revizuire precizate sunt tardive. Adică, cererile de revizuire nu au fost incluse la dosar în momentul în care a fost deschis procesul, ci de abia pe parcursul procesului”, ne-a spus avocatul. În ceea ce priveşte dubla măsură cu care au judecat cele două instanţe, respectiv Judecătoria Balş, care a dat dreptate Prefecturii, şi Tribunalul Olt, care a dat dreptate familiei Colţeu, aici se poate interpreta absolut orice variantă.
Totuşi, trebuie precizat că, în fapt, procesul din Olt nu schimbă, în mare, datele problemei. Şi asta pentru că familia Colţeu a fost proprietar, în acte, din 2009 şi până în prezent. De fapt, ei nu au pierdut niciodată proprietatea asupra Nadăşului. Prin aceste procese, Prefectura Arad încearcă exact acest lucru: să desfiinţeze cărţile funciare pe baza cărora Colţeii sunt proprietari, dar şi sentinţa din 2006, prin care Judecătoria Ineu a acceptat să retrocedeze peste 8.400 de hectare de teren unei singure familii.

Şansa, la Braşov

Totuşi, terenurile Nadăşului rămân în litigiu, după cum a anunţat şi Prefectura Arad. Şi asta pentru că, în paralel cu cererea de revizuire de la Balş, Instituţia Prefectului a mai depus una. Se pare că, la un moment dat, juriştii Prefecturii şi-au dat seama că acţiunea de la Balş va fi sortită eşecului. Revenind, pe rolul Judecătoriei Braşov există un dosar care a fost suspendat în aprilie 2018, în aşteptarea unei sentinţe definitive a acţiunii de la Balş şi, ulterior, de la Tribunalul Olt. Şi în procesul de la Braşov se vorbeşte tot despre revizuirea sentinţei din 2006, prin care Colţeii au primit Nadăşul. Dosarul de la Braşov a fost depus în luna decembrie a anului 2017, deci după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că documentele care au stat la baza retrocedării Nadăşului sunt false. „Dacă cererea de revizuire a fost făcută cum trebuie, procesul nu mai poate fi pierdut de Prefectură. Probabil că este doar o chestiune de timp până când, într-un final, Nadăşul se va întoarce în posesia proprietarilor de drept”, ne-a mai spus un avocat.
Dacă, totuşi, nici această acţiune nu va avea succes, atunci am putea asista la o situaţie total ieşită din comun: cu toate că au folosit acte false, familia Colţeu ar putea rămâne proprietar al Nadăşului.

http://www.aradon.ro/nadasul-inapoi-la-coltei/2191214