ARAD. Vestea că vom exporta apă potabilă ungurilor a fost dată undeva prin 2009, când se semna „Declaraţia de intenţie” între preşedintele Consiliul Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, şi omologul său maghiar, Domokos Laszlo. Bună sau rea, vestea a fost prezentată ca pe un succes al administraţiei arădene, care în felul acesta a reuşit să facă bani din surplusul de apă al Aradului. De atunci au trecut patru ani şi robinetul către Ungaria nu s-a deschis. Sau, mai exact, pare a se fi înfundat în documente. Totul depinde de o semnătură sau poate două, pe care se pare că Guvernul trebuie să o pună pe un acord interguvernamental, după ce partea maghiară a semnat. Dar nu e sigur pentru că nimeni, cel puţin din partea română, nu ştie cu exactitate ce mai e de făcut şi unde sunt blocate lucrurile. Undeva prin Guvern, pe la vreun minister, interne sau poate externe….Consiliul Judeţean spune că totul depinde în acest moment de guvernul Ponta iar reprezentanta guvernului în teritoriu, Prefectura Arad, declară că a fost informată de situaţie în octombrie 2012 iar în noiembrie informarea cu pricina a luat calea Bucureştiului, către Ministerul de Interne. şi nu s-a mai întors.
La momentul de glorie al acestui proiect româno- maghiar, specialiştii arădeni au subliniat că Aradul foloseşte, în prezent, doar 30% din disponibilul de apă potabilă din judeţ, urmând ca 30% (un procent estimativ ce poate fi modificat în urma discuţiilor cu partenerii maghiari) să fie furnizat în ţara vecină, iar judeţul nostru să rămână cu o rezervă de 40%. Nicolae Ioţcu declara că „resursele de apă ale judeţului nu vor fi afectate. Dacă punem şi apa livrată ungurilor, tot ne rămâne mai mult de 50% ca rezervă din puţurile forate”. Prețul de vânzare al apei era estimat undeva la 1 leu pe metru cub, cu specificarea că apa nu este tratată. Pentru a deveni potabilă trebuie ca partea maghiară să mai facă câteva operațiuni tehnice.
Obiecții la preț
Cei care au obiectat deja la prețul negociat cu ungurii au fost liberalii care prin vocea lui Ionel Ciupe, declarau atunci: „În primul rând, cine a permis şi cu ce drept concesionarea apei Aradului pe 49 de ani, pe un preţ de nimic? De ce maghiarii vor plăti un preţ în jurul a 1 leu pentru metrul cub de apă, pe când noi plătim 3,3 lei metrul cub? (n.r. prețul din aprilie 2011).
S-au blocat în acte
Toate lucrurile păreau puse la punct. S-a pus la cale un consorțiu româno-maghiar (între Compania de Apă Arad şi Bekes Megyei Vizművek Zrt ) care să se ocupe de implementarea lui, s-au obținut acorduri de la ambele state, s-a purces la întocmirea studiului de fezabilitate.
Cele două companii de apă au suportat fiecare jumătate din costul Studiului de fezabilitate pentru exportarea apei potabile din judeţul Arad în Ungaria. Au fost puși la bătaie 150.000 euro pentru contractul de elaborare a studiului, care cuprinde o serie de planuri printre care şi cel financiar, detaliat pe 30 de ani (perioadă în care se estimează că se va amortiza investiţia), de investiţii, formula de calcul a preţului perceput pentru cantitatea de apă furnizată etc. Potrivit reprezentanților CJA până în acest moment, însă, nu s-au fost făcut încasări. Și poate nici nu vor mai fi. Din informaţiile pe care le deţinem există termene limită până la care trebuie aprobat acest acord , nerespectarea lor putând duce la moartea proiectului. Rămânem cu mai multă apă potabilă şi cu mai puţini bani.
E primul proiect se pare din Europa în care marfa vândută de un stat către alt stat e apa, dar, după cum merg lucrurile, ar putea deveni primul proiect în care apa ne îneacă la mal.
110 puţuri
Apa potabilă din judeţul nostru provine din 110 puţuri forate între localităţile Horia şi Şimand. Investiţiile necesare în extinderea reţelei pot fi suportate fără probleme de Consiliul Judeţean.
CITESTE SI:
Apa din fantani, afectata de inundatii!
Buget de multe milioane de lei la Apa
Citiți principiile noastre de moderare aici!