Institutul pentru Orașe Vizionare a lansat de curând ediția 2025 a City Index, o analiză complexă a orașelor reședință de județ din țară. Conform clasamentului general al orașelor reședință de județ, Aradul se situează pe poziția 17 din 41, cu un punctaj total de 40,5, în condițiile în care pe primul loc se situează Cluj-Napoca – cu 66,4 puncte, iar pe ultimul loc Giurgiu, cu 22,1 puncte. La aproape același nivel cu Aradul se află Miercurea Ciuc – 40,78 puncte, Baia Mare – 40,8 puncte și Târgoviște – 40,86 puncte. În județele vecine, situația arată astfel: Bihor-Oradea – poziția 6, cu 51,1 puncte; Alba-Alba Iulia – poziția 8, cu 47,9 puncte; Hunedoara-Deva – poziția 28, cu 34,5 puncte; Timiș-Timișoara – poziția 5, cu 52,2 puncte.

Raportul City Index 2025 a analizat trei componente importante din viața fiecărui oraș: calitate, prosperitate și vibrație. Conform celor de la Institutul pentru Orașe Vizionare, care a întocmit raportul, Componenta „Calitate” vizează lucrurile la care ne gândim intuitiv când spunem că un oraș este un „loc de calitate”. „Ne referim la atracții, la mediul său fizic, aer curat, parcuri accesibile și un trafic civilizat. Ne raportăm, de asemenea, la siguranța și calitatea serviciilor esențiale care ne fac viața mai ușoară, de la școli și spitale performante, la o bună conectivitate cu restul lumii”, arată aceștia.

Componenta „Prosperitate” acoperă capacitatea unui oraș de a genera bunăstare și oportunități pentru locuitorii săi. „Este despre o economie locală dinamică, unde găsești ușor un loc de muncă bine plătit și unde antreprenorii au curajul să investească. În același timp, prosperitatea înseamnă o administrație cu finanțe solide, capabilă să atragă fonduri europene, dar și un loc unde siguranța publică este asigurată și îți permiți să locuiești decent”, spun cei de la Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV).

Componenta „Vibrație” abordează acel „ceva” care face ca un oraș să se simtă viu și plin de energie, dincolo de infrastructură și economie. „Este despre diversitatea de experiențe pe care le oferă: de la experiențe recreaționale si de divertisment, la restaurante bune, muzee interesante, cluburi sportive în care poți avea o viață activă. Vibrația măsoară, în fond, pulsul social al comunității – energia tinerilor și a studenților, gradul de implicare civică și farmecul care atrage turiștii și îi face pe localnici mândri de orașul lor”, arată IOV.

Raportul arată că Aradul se situează în primele 15 orașe reședință de județ în ceea ce privește componentele „Prosperitate” și „Vibrație”, ratând însă topul în ceea ce privește „Calitatea”, unde Aradul a fost clasat pe poziția 24. La capitolul „Prosperitate” (economie, finanțe publice, dinamică socială, tehnologie&cunoaștere), Aradul se situează pe poziția a 12-a, cu un punctaj de 42,4, între Zalău (43,1) și Pitești (41,7). Puncte forte ale Aradului la această categorie au fost identificate ca fiind șomajul scăzut și numărul ridicat de companii mari, iar puncte slabe au fost menționate fondurile UE atrase și sporul natural negativ. Top 15 orașe la „Prosperitate” este deschis de București – 69,6 puncte, Cluj-Napoca – 66,1 puncte și Timișoara – 51,6 puncte.

La „Vibrație” (cultură și sport, divertisment, vitalitate socială, turism), Aradul se situează pe locul 14, cu un punctaj de 42,7, fiind „coleg” de top cu Baia Mare (49,4 puncte) Și Craiova (41,9 puncte). Puncte tari în acest capitol au fost identificate, pentru Arad, ca fiind diversitatea populației și experiențele culinare, iar puncte slabe durata medie de ședere a turiștilor, respectiv muzeele și instituțiile de artă.

City Index 2025 a confirmat un fenomen deja observat și în alte studii. În zona de elită există stabilitate, în timp ce restul clasamentului cunoaște repoziționări rapide. Top 10 orașe rămâne aproape identic cu cel din 2024 – Cluj-Napoca, București, Sibiu, Brașov, Timișoara, Iași, Oradea, Târgu Mureș, Alba Iulia și Constanța, cu doar câteva permutări interne.

Diferența consistentă de scor dintre locul 10 și locul 11 (de aproximativ 4 puncte) confirmă existența unei bariere ridicate de intrare în „liga mare de top 10”. Cu alte cuvinte, pentru orașele din eșalonul imediat următor, pragul psihologic al topului 10 rămâne oarecum greu de depășit.

„În schimb, în intervalul locurilor 11–20 competiția este intensă, cu mobilitatea cea mai ridicată dintre toate clusterele. Diferențele de scor sunt adesea minime, sub 1 punct, astfel încât o schimbare la câțiva indicatori poate ridica sau coborî rapid un oraș cu mai multe poziții. Municipii precum Suceava, Târgoviște, Miercurea-Ciuc, Craiova, Bistrița, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare sau Arad și-au alternat locurile, demonstrând că în plutonul de mijloc „cursa” este deschisă și se joacă proiect cu proiect”, arată cei de la IOV.

Aceștia menționează, de pildă, că ambiția si strategia Craiovei din ultima perioadă începe să-și arate roadele, orașul a avansat vizibil la indicatorii de turism, număr de înnoptări, locuri emblematice, experiențe culinare și de shopping, dar și oportunități de cazare, în paralel cu îmbunătățiri la educația preuniversitară și universitară.

„În Arad, deschiderea unei secții de Informatică Economică a Universității Babeș- Bolyai a crescut atractivitatea academică, iar operaționalizarea Parcului Industrial Arad a produs salturi la indicatorul dedicat Infrastructurii economice. Bistrița a urcat zece poziții la Fonduri europene atrase în ultimii cinci ani (top 3 național), și-a fluidizat traficul odată cu finalizarea lucrărilor de infrastructură care blocau anterior mobilitatea și a crescut Speranța de viață până la aproape 79 de ani (locul 9 la nivel național). Baia Mare crește la Experiențe recreaționale, Spitale și medici, dar și la Indicele de Competitivitate urbană.”, spun cei de la IOV, în City Index 2025.

Raportul City Index 2025 a fost întocmit de Institutul pentru Orașe Vizionare, în parteneriat strategic cu Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor Imobiliari pentru o Economie Sustenabilă – FIDES. Echipa de lucru a fost formată din Florin Filat – economist, Roxana Poede – PR Director, Marius Cristea – expert în dezvoltare urbană, vicepreședinte al Institutului pentru Reziliență Climatică, Economică și Socială și Oana Ioniță – consultant afaceri. Întocmirea studiului a fost supervizată de directorul de place branding Daniela Ioan, fondatoarea IOV Georgiana Cujbă și președintele IOV Felix Tătaru.