ARAD. Îngrijitori, contabili, asistenţi sociali, cântăreţi bisericeşti sau clopotari, denumiţi în actele oficiale, personal neclerical, toţi dacă sunt angajaţi ai parohiilor, primesc parte din veniturile salariale de la Consiliile Judeţene. În jur de 600 lei, sumă care se poate majora din veniturile proprii ale parohiei.
Ordonanţa de urgenţă dată de Guvernul Ponta care a făcut vâlvă în presa centrală vine să clarifice situaţia cântăreţilor bisericeşti, consideraţi personal neclerical şi plata lor din bugetele Consiliilor Judeţene. Şi până acum potrivit reprezentanţilor Arhiepiscopiei Aradului au fost plătiţi tot de către Consiliul Judeţean, dar ordonanţa a venit să clarifice anumite aspecte care au creat probleme la plată în câteva judeţe din ţară, fiind încadraţi ca şi personal clerical ceea ce ar fi însemnat că trebuie să fie plătiţi din bugetul Secretariatul pentru Culte, precum preoţii şi nu de către CJA. Oricum acum după aceste lămuriri pot cânta liniştiţi.
256 de biserici
Nu am primit o situaţie exactă a numărului de cântăreţi bisericeşti din Arad, deşi am solicitat-o, aşa încât singurele informaţii certe pe care le putem oferi sunt cele că în Arad avem 256 de parohii în toate cele patru Protopopiate, potrivit informaţiilor existente pe site-ul Arhiepiscopiei Aradului. Nu toate bisericile îşi permit însă un cântăreţ angajat cu acte în regulă, în multe cazuri, slujba o îndeplineşte un credincios care e plătit din contribuţiile enoriaşilor, dar tot rămân suficienţi care sunt plătiţi din banii cotribuabililor. Şi pe lângă cântăreţi mai sunt mulţi alţii care primesc minimum pe economie din bugetul CJA pentru activitatea desfăşurată în cadrul parohiei.
Condiţie
Pentru a putea fi angajat ca şi cântăreţ bisericesc trebuie studii de specialitate (seminarul teologic) care să confirme pregătirea. Dacă nu există diploma care să ateste pregătirea în domeniu, credinciosul poate cânta în strană dar nu va trecut pe statul de plată ca şi cântăreţ bisericesc.
Citiți principiile noastre de moderare aici!