ARAD. Atenție sporită la reformele și măsurile fiscale. Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR) a atras public atenția Guvernului să găsească noi formule prin care se poate crește colectarea la buget, mizând în special pe principiul „de la mare la mic”, „povara fiscală urmând să fie suportată de toți actorii economici, nu doar de IMM-uri”.

O primă propunere a IMM-urilor este ca Guvernul „să reducă cheltuielile bugetare prin restrângerea și eficientizarea aparatului de stat; conform recomandărilor de țară, să crească gradul de colectare al taxelor și impozitelor și să eficientizeze colectarea acestora prin combaterea economiei subterane și a muncii nedeclarate; să taxeze profiturile făcute de firme în diverse domenii pe seama consumatorilor (taxarea generatorilor de inflație), taxarea repatrierii profiturilor, taxarea pensiilor speciale etc”. Mai apoi, CNIPMMR propune ca în cazul întreprinderilor mari (ex. companiile din domeniile farmaceutice, energetic și petrolier care în perioada Covid și în contextul actual al conflictului ruso-ucrainean au înregistrat mari creșteri ale veniturilor) „contribuțiasă fie mai mare la bugetul de stat, raportat la nivelul profitului și cifrei de afaceri în comparație cu IMM-urile (care au avut cel mai mult de suferit ca urmare a măsurilor Covid-19 și a creșterii de prețuri în domeniul energetic și al combustibililor), printr-o taxă de solidaritate”.

„Dat fiind contextul pozitiv de care beneficiază în acest moment companiile mari considerăm că acestea ar trebui să-și asume în mod voluntar achitarea acestei taxe sau să creeze un fond special la care să contribuie și din care să fie finanțate investiții în învățământ și în domeniul sanitar (ex. construcția de spitale, renovarea de școli etc.). Față de așteptările IMM-urilor, Ministerul Finanțelor a publicat în consultare publică proiectul de ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri fiscale, din cuprinsul căruia constatăm următoarele: *reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1.000.000 de euro la 500.000 de euro pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, nu va aduce un venit semnificativ la bugetul de stat (aprox. 8.000 de microîntreprinderi vor trece la plata impozitului pe profit); *majorarea accizelor și a TVA-ului la unele produse va duce la creșterea prețurilor, respectiv costuri suplimentare pentru populație; *reducerea plafoanelor la PFA (norma de venit) va genera o migrare a PFA-urilor din domeniul IT către microîntreprinderi, iar impozitul colectat de stat va fi mai mic decât norma de venit; *niciuna din aceste măsuri nu duce la reducerea presiunii inflaționiste asupra cetățenilor”, explică micii întreprinzători.

IMM-urile spun, de asemenea, că doar măsurile ce privesc TVA-ul și accizele au o fundamentare fiscală pe termen mediu și lung, restul fiind fără fundamentare.

Ce vor IMM-urile?

Nu în ultimul, IMM-urile țin să transmită Guvernului și ceea ce și-ar dori să vadă din partea Executivului: *asigurarea predictibilității sistemului fiscal prin anunțarea măsurilor noi cu cel puțin 6 luni înainte de aplicarea lor; *creșterea investițiilor publice; *susținerea afacerilor existente prin asigurarea de grant-uri de investiții pentru IMM-uri; *stimularea păstrării locurilor de muncă și crearea de noi locuri de muncă prin stabilirea salariului minim în anul 2023 la valoarea de 3.000 de lei și limitarea contribuțiilor la nivelul salariului minim din 2022; *stimularea investițiilor în mediul privat prin recunoașterea de 50% cost la achiziție și restul de 50% în perioada de amortizare (metoda accelerată); *subvenționarea dobânzii la credite pentru investiții în utilaje productive; *modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență în concordanță cu noile realități: realizarea de investiții în sistemul de irigații, acordarea de grant-uri pentru IMM-uri și susținerea constituirii depozitelor regionale).