Criza forţei de muncă se adânceşte în judeţul Arad, unul cu cele mai mici rate ale şomajului din ţară, dar şi din Europa. În judeţ avem un şomaj de sub 2%, iar în municipiu, de sub 1%. În aceste condiţii, multe fabrici nu îşi găsesc oameni, iar în momentul de faţă 1.907 locuri de muncă sunt vacante, Aradul fiind pe locul patru la nivel naţional la oferte, după Bucureşti – 4.211 posturi libere, Prahova – 2.577 şi Sibiu – 2.212. Această criză se reflectă şi în agricultură, unde s-a ajuns să se angajeze oameni aduşi din străinătate.

Lucrează cu pensionari

Producătorii agricoli din judeţ atrag atenţia că forţa de muncă de care dispun este îmbătrânită. Mulţi fermieri lucrează cu oameni aflaţi la vârsta pensionării, în condiţiile în care tinerii nu sunt interesaţi de muncile agricole. O problemă mare o reprezintă faptul că nu se găsesc oameni care să opereze utilajele agricole, ceea ce întârzie executarea lucrărilor la timpul optim, înregistrându-se pierderi.

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli „ARAGRA 2008” Arad, Ioan Andru, spune că în vestul ţării „multe societăţi comerciale agricole angajează firme din Ungaria care vin cu utilaje pentru a lucra terenurile românilor”.

„Cei care au asociaţii sau ferme de producţie agricolă găsesc foarte greu mecanici agricoli, indispensabili în acest domeniu, astfel că lucrează cu firme ungureşti. Avem situaţii în Arad cu ferme care aduc elevi din Germania la practică, şi astfel îşi asigură o parte din forţa de muncă. În Germania mai sunt şcoli profesionale, la noi nu sunt. Problema este atât de gravă încât eu personal, cu firma mea, am fost nevoit să calific oameni cu doar patru clase, pentru că nu am găsit alţii. Tinerii de la ţară pleacă să muncească în străinătate, unde pun faianţă şi gresie, iar acasă au rămas bătrânii, care se vor pensiona şi ei la un moment dat. La mine la firmă, majoritatea angajaţilor au peste 55 de ani şi chiar peste 65”, a spus Andru.

Se uită către Asia

Producători agricoli cer Guvernului să redeschidă şcolile profesionale care să pregătească forţă de muncă, pentru că altfel în câţiva ani nu va mai avea cine să lucreze terenurile. Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, spune că în România se înregistrează un deficit istoric de forţă de muncă calificată, din cauza faptului că nu mai există şcoli profesionale care să pregătească tineri. „Se lucrează cu foarte mulţi oameni aflaţi la vârsta pensionării, dar care în câţiva ani vor pleca, în timp ce tinerii nu vin din urmă pentru că nu sunt şcoli care să-i formeze. Mulţi producători, mai ales din vestul ţării, nu se pot dezvolta pentru că nu au oameni”, a spus Baciu.

O soluţie pe care vor să o adopte fermierii este să aducă muncitori din Asia. „Încercăm să aducem oameni din ţări asiatice, din Indonezia, Pakistan sau Filipine. Există câteva cazuri în România, ferme de animale care au angajat muncitori asiatici”, spus preşedintele LAPAR.

Salarii europene în Arad

Preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, Emil Dumitru, spune că, în Arad, o parte din forţa de muncă sprecializată este „importată” din ţări precum Ungaria, Austria sau Germania. „Au ajuns fermierii, mai ales în Arad, Timiş şi Bihor, să aducă mecanizatori supraspecializaţi din state membre UE, fiind nevoiţi să plătească salarii cu mult peste media românească”, a declarat Dumitru.

Salarii mari sunt plătite de unul dintre cei mai mari producători din regiune, Combinatul Agroindustrial Curtici, care gestionează 7.600 de hectare în judeţul nostru. Directorul combinatului, Dimitrie Muscă, spune că nu a importat forţă de muncă, dar este nevoit să plăteasă salarii de mii de euro pentru a-şi păstra oamenii, în condiţiile în care e greu să găseşti muncitori calificaţi. ”Dacă nu ofer salarii competitive cu cele de peste graniţă, îmi pleacă oamenii. Doi dăm de la 2.000 de euro în sus celor de pe combine sau tractoare”, a spus Muscă.

Minus 400.000
Anul trecut, un sfert din salariaţii din România lucrau în domeniul agricol. Cu toate acestea, nevoia de oameni este mult mai mare. Se estimează că în vestul ţării există disponibilă doar 50 la sută din forţa de muncă calificată necesară. Conform Federaţiei Naţionale PRO AGRO, deficitul de forţă de muncă în agricultură a crescut în utimii ani. În perioada 2010-2015, pentru care există date, numărul angajaţiilor din domeniu a scăzut cu 21,5 a sută, de la peste 1.600.000 de persoane la 1.200.000.