ARAD. Într-o perioadă în care goana după terenurile agricole din judeţul Arad a atins apogeul, un hectar ajungând să coste chiar şi 15.000-17.000 de euro, într-o perioadă în care agricultorii destoinici au ajuns să deţină averi impresionante, la marginea judeţului nostru, în Nădlac, o mână de agricultori au decis să dea grâul şi porumbul pe… copaci. Cooperativa Agricolă Fermierul Nădlăcan, al cărei preşedinte este fermierul Milan Kelo, a decis să scoată peste 60 de hectare de teren din circuitul agricol şi să îl transforme într-o veritabilă pădure. Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vine cu proiecte inedite pentru proprietarii de terenuri: împăduriri cu fonduri nerambursabile.
„Avem deja 38 de hectare de teren pe care le-am împădurit, cu ajutorul fondurilor europene, iar acum vrem să accesăm bani pentru împădurirea altor 24 de hectare”, ne-a spus Milan Kelo, cel care îi reprezintă pe membrii Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan.
Bineînţeles că primul lucru la care ne-am gândit a fost că terenul respectiv era de o calitate proastă, iar producţiile agricole nu erau dintre cele mai bune, acesta fiind motivul pentru care copacii au luat locul cerealelor.
„Nici gând – ne-a spus Kelo. Terenul de 38 de hectare este unul dintre cele mai bune şi mai productive pe care le avem în asociaţie. Din păcate, pe termen mediu, nu există vreo variantă să îl irigăm, fiind dincolo de autostradă. Apă din Mureş nu putem aduce până acolo, iar forajele sunt aproape imposibil de autorizat. Iar condiţiile climatice din ultimii ani ne fac să credem că nu mai putem să stăm la mila cerului, când vine vorba despre apa necesară culturilor”, ne-a mărturisit agricultorul.
„Avem plantați 256.000 de mii de puieți pe cele 38 de hectare. Am început plantarea anul trecut, în toamnă, și am terminat-o în primăvara acestui an”, a declarat Milan Kelo.
Pe cele nouă parcele care, adunate, rezultă cele 38 de hectare, au fost plantaţi stejari, frasini, dar şi o tufă, respectiv măceşul. Cum s-a ajuns la aceste specii?
„Logica este următoarea: măceșul, fiind o tufă, se va dezvolta mai mult în lateral și va obliga stejarul și frasinul să crească și să urmărească lumina. Stejarul și frasinul vor depăși măceșul în înălțime, iar coroanele lor se vor uni, moment în care măceșul nu o să mai aibă destulă lumină ca să se mai dezvolte. Aşadar, în prima fază, măceșul va ajuta stejarul și frasinul, iar ulterior cele două tipuri de copaci vor sufoca măceșul, acesta fiind plantat doar ca o specie de ajutor, pentru a aduce arborii cât mai repede la înălțimea dorită”, explică preşedintele cooperativei.
Puieţii folosiţi la împădurire au fost parţial importaţi. Chiar dacă a dorit să folosească material săditor din România, preţurile din ţara noastră l-au descurajat pe Kelo, fiind cu până la 40 la sută mai mari decât în alte ţări.
„Eu îmi doresc ca, în acest an, când o să cumpărăm material săditor pentru următoarele 24 de hectare, să găsim tot sau măcar majoritatea materialului săditor în România”, a spus fermierul.
Proiectele de împădurire, propuse prin PNRR, sunt finanţate în proporţie de sută la sută, până la o valoare pe hectar prestabilită. Iar, ulterior, Uniunea Europeană asigură şi o subvenţie pentru fiecare hectar împădurit.
„Avem un aport de aproximativ 6.300 euro pe hectar pentru primii 6 ani. În banii aceştia sunt incluse lucrările de pregătire a terenului, lucrările de plantare, de întreținere a puieţilor, chiar şi ridicarea gardului din jurul parcelei, care a fost montat pentru a proteja puieţii de animale. Suma încasată de ferma noastră pentru 12 ani de zile prin acest program din PNRR este de 190 euro pe hectar. Este o sumă relativ mică față de suma pe care noi o încasăm pe cultură mare, în cazul în care aveam suprafețe profitabile în fiecare an, dar este o sumă fixă pe care sigur o să o încasăm în cei 12 ani. În schimb, ar mai fi o sumă mult mai importantă, pentru care acum lucrăm la documentație și vrem să o depunem pentru a primi finanţare. Este vorba de prima de sechestrare de carbon, în valoare de 465 euro pe hectar. Cele două prime, dacă le adunăm, ne dăm seama că este o sumă mai mare decât cea încasată pe cultura mare, chiar dacă vorbim de un an bun pentru cereale”, a detaliat preşedintele cooperativei.
Seceta extremă din această vară a afectat, însă, şi dezvoltarea puieţilor, nu doar culturile agricole. Deşi miile de copăcei au fost udaţi cu ajutorul unor rezervoare mari de apă, o parte din materialul săditor a avut de suferit de pe urma lipsei de precipitaţii.
„Mai ales stejarul a fost afectat de secetă, chiar dacă a fost udat de mai multe ori. Am adus apă cu cisterne pentru a încerca să ajutăm puieţii, dar nu am reușit în totalitate. De obicei, cele mai afectate au fost plantele mai mari, care au avut o înălţime de peste 40 de centimetri. Rata de prindere a puieţilor în primăvară a fost de 92-93 la sută pe toate cele nouă parcele, iar acum, potrivit estimărilor mele, a scăpat de secetă cam 80 la sută din materialul săditor. Norocul nostru a fost că a mai plouat în această perioadă, ceea ce înseamnă că vom intra în iarnă cu acest procent de 80 la sută al copacilor care s-au prins şi trăiesc”, a explicat Milan Kelo.
Pădurea care se va întinde pe o suprafaţă totală de 62 de hectare va fi o veritabilă „maşină de oxigen” pentru nădlăcani. Iar un aer de calitate este imperios necesar în oraşul de la graniţă, oraş care este tranzitat, atât pe drumul naţional, cât şi pe autostradă, de mii de autovehicule în fiecare zi. Să nu mai punem la socoteală alte mii de camioane care staţionează, zilnic, la controlul pentru ieşirea din ţară. Maşinile poluează enorm, iar pădurea care se va ridica pe terenurile agricole ale Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan ar putea reprezenta soluţia pentru poluarea extremă. În plus, după cum ştiinţa a demonstrat de multă vreme, un „pâlc” de verdeaţă atrage precipitaţii. Aşadar, prin sacrificarea câtorva zeci de hectare de teren agricol, vor avea de câştigat alte câteva mii de hectare.
„Pădurea va ajuta mult nu doar fermierii din zonă, prin aportul de precipitații pe care îl va atrage la maturitate, dar va ajuta și cetățenii orașul Nădlac și ai comunelor învecinate. Trebuie să ne gândim la faptul că avem în apropiere autostrada și avem trei puncte de trecere a frontierei între România și Ungaria care se regăsesc pe teritoriul Nădlacului, frontiere prin care trec mii și mii de mașini în fiecare zi. Poluarea creată de trafic va fi captată, aşadar, de zecile de mii de copaci”, a mai spus Milan Kelo.
Pentru preşedintele cooperativei nădlăcane, proiectul de împădurire este şi un proiect de suflet. Fermierul explică:
„Pentru mine şi pentru familia mea, această parcelă împădurită reprezintă şi un proiect de suflet. Terenul pe care am plantat puieţii este prima parcelă retrocedată familiei noastre în anul 1994, după confiscările făcute de comunişti. Pe această parcelă se pot vedea doi nuci, arbori care au fost plantați încă din 1994, pe când părinții şi bunicii mei săpau de mână porumbul semănat aici. Eu, copil fiind, la 6-7 ani, aveam rolul să aduc apa celor care lucrau. În momentul în care părinții, bunicii mei sau oamenii care ne ajutau la prăşit ridicau sapa în sus, era semnul că noi, copiii, trebuia să ducem apa spre ei. Cei doi nuci au fost plantaţi în ideea ca, peste ani de zile, să ofere umbră răcoroasă celor care prestau muncile câmpului. Epoca săpatului de mână s-a încheiat înainte ca nucii să crească suficient de mult pentru a ne ajuta cu umbra. Totuşi, de la cei doi pomi plantați de bunicii și de părinții noștri, am ajuns astăzi ca această parcelă să fie împădurită în totalitate. Sper ca, în câțiva ani, să ne bucurăm de o pădure în toată regula pe această suprafaţă, pădure de a cărei umbră şi aer curat vor beneficia, la rândul lor, şi copiii mei”, a încheiat Milan Kelo, preşedintele Cooperativei Agricole Fermierul Nădlăcan.
Trimite articolul
X
Seppy says: poate 256 de mii de puieti , nu 256.000 de mii , la cantitatea din articol ar veni peste 670 de puieti pe metru patrat , ala e deja gazon
-
Stefan Ben says:
….nu mai cauta nod in papura….din greaseala s-a scris ….mii, in litere si cifre…! ( Mr….perfect)
Arbore says: Există unele soiuri de pomi fructiferi mediteraneeni, adaptați la noi, care poate puteau fi plantați acolo.
Derby says: Eu zic că este o inițiativă foarte bună. Și în Ungaria de multi ani se plantează arbori și fenomenul e de bun augur. Cât îl privește pe Seppy, ferească Dumnezeu de atoateștiutori ca el, de care e plina Romania. Tot felul de repetenți și corigenți la limba română care se zburlesc prin comentarii sesizând tot felul de greșeli ortografice minore, neîntemeiate, însă ei excelează la dezacorduri și nu pot defini un atribut adjectival. Nu mai vorbim de complexități gramaticale.
