Colecția Emilian Madoșă cuprinde piese de port popular românesc din principalele zone etnografice ale României, dar și porturi specifice pentru principalele minorități etnice din țară. De asemenea, în colecție sunt prezente și porturi ale românilor din Serbia, respectiv, ale grupelor de români din Voivodina și Timocul sârbesc. Expoziția de la București va prezenta elemente de port și textile de interior ale etniei bulgare din Banat, ale celor două grupuri de bulgari, cei din Dudeștii Vechi și satele din județul Timiș, respectiv ale celor din Vinga, județul Arad. Cele două grupuri provin din sate diferite din nord-vestul Bulgariei și au ajuns și în Banat pe trasee diferite, aproximativ în aceeași perioadă.

Între aceste grupuri sunt diferențe atât de costum tradițional, cât și în ceea ce privește dialectul vorbit. „Bulgarii bănățeni și-au păstrat foarte bine identitatea în ceea ce privește limba vorbită, costumul tradițional caracteristic, obiceiurile și credința. Referitor la folclorul muzical și la coregrafii, acestea sunt foarte asemănătoare celor românești din nordul Banatului. Un rol foarte important l-a avut credință romano-catolică, ei fiind foarte legați de biserică. Prin intermediul acesteia și-au creat o scriere cu alfabet latin propriu”, spun cei de la Muzeul Național al Țăranului Român.

Chiar dacă satele locuite de bulgari (Dudeștii Vechi, Breștea, Colonia bulgară din județul Timiș și, respectiv, Vinga din județul Arad) sunt izolate unele față de altele, acestea și-au păstrat costumul tradițional fără ca acesta să fi fost influențat, mai ales în cazul celui femeiesc. La bărbați a apărut influența portului german și maghiar, în schimb. La femei, în funcție de vârstă și de starea socială, există elemente prin care acestea erau puse în evidență. Există elemente specifice pentru perioada de logodnă, dar și unele care marchează vârsta sau perioada anului (respectiv, perioadele de post, în care costumul tradițional era mult mai sobru).

Expoziția va cuprinde ansambluri vestimentare de sărbătoare, pline de culoare și strălucire, pentru fete nemăritate, fete logodite, neveste tinere, femei mai în vârstă, pentru sezonul cald sau pentru cel rece. Vor fi prezente și ansambluri vestimentare specifice bărbaților, caracterizate printr-un croi de tip orășenesc, iar cămășile pe pânză albastră sunt o marcă zonală.

O parte din obiectele expuse au fost supuse unui tratament de conservare preventivă prin anoxie, cu ajutorul aparatului Isoscell, pentru a fi protejate în mod ecologic și non-invaziv împotriva dăunătorilor. Această intervenție face parte din eforturile Muzeului Național al Țăranului Român de a valoriza colecțiile particulare și de a sprijini conservarea pe termen lung a patrimoniului material în cadrul proiectului „Mâini de aur. Semicentenarul restaurării românești”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.