ARAD. Pandemie. Coronavirus. Dezinfectanți. Măști. Restricții. Anul 2020 a fost anul care a adus pandemia cauzată de noul coronavirus, anul în care libertățile au fost îngrădite cu scopul salvării sănătății și anul în care fiecare familie și comunitate și-a numărat morții zi de zi. Pe 16 martie 2020 se instaura în România starea de urgență, prima după cea din 1990. O stare de urgență care a fost prelungită timp de două luni, timp în care libertățile au fost îngrădite și regândite astfel încât impactul epidemic să fie cât mai scăzut. Au urmat 12 ordonanțe militare care trasau limitele supraviețuirii în fața virusului. Din 16 martie 2020, s-a instalat criza COVID-19, o criză care continuă chiar și după 1 an de zile.

Pandemia a început cu două stări de urgență consecutive, iar mai apoi din 15 mai 2020 s-a trecut la starea de alertă. Aceasta din urmă a însemnat încetarea ordonanțelor militare, dar în continuare principalele decizii de mișcare și socializare s-au luat prin comitetele județene pentru situații de urgență. Anul pandemiei a însemnat închiderea școlilor din 11 martie și trecerea la învățământul în format online, dar și implementarea unor scenarii care încă sunt în vigoare. Fiecare localitate își stabilește regulile după care poate funcționa în funcție de incidența cazurilor active, existând astfel 3 tipuri de scenarii – verde, galben și roșu.

Centrele de carantină

În primele luni ale pandemiei, Aradul a fost județul tampon în calea virusului. Punctele vamale au fost sufocate de cei care fugeau din calea restricțiilor mai dure aplicate în alte state, de teama de a se îmbolnăvi pe tărâm străin și doreau să se reîntoarcă în țară. În prima etapă toți au fost carantinați în Arad, până când s-a decis ca totuși carantinarea lor să fie făcută în județele de reședință. Teama de boală, incertitudinea și virusul necunoscut au fost „condimentele” care au făcut ca din unele centre de carantină să se protesteze sau chiar să se evadeze. Imaginea a fost completată, în primăvara lui 2020, de medicii „astronauți” costumați pentru a se proteja, dar și de izoletele cu care erau transportați cei infectați.

Într-o atmosferă continuă de panică și stres, Aradul a trecut la începutul lunii aprilie 2020 printr-o revoltă a cadrelor medicale din spital. Ministrul sănătății de atunci, Nelu Tătaru, a făcut vizite repetate la Arad, declarând că

„am găsit un personal cu un moral relativ scăzut (…) Medicii noştri ar trebui să înţeleagă că este un moment în care trebuie să fim împreună toţi, este un moment în care ar trebui efectiv să ne gândim la cei din Arad”.

Lipsa echipamentelor de protecție, a dezinfectanților și a măștilor faciale, au contribuit la starea pandemică din primele luni.

Primele infectări și primul deces

10 martie 2020. A fost ziua în care în Arad se confirma primul caz de infectare cu noul coronavirus. Era vorba despre un bărbat aflat într-un centru de carantină din Arad și întors recent din Italia. La 13 zile după aceea, pe 23 martie, era înregistrat cel de al șaselea deces din cauza coronavirusului în România și primul din Arad. Decesul pastorului de 64 de ani din Arad a fost anunțat de Grupul de Comunicare Strategică, înființat pentru a transmite toate informațiile oficiale privind pandemia. Bărbatul fusese internat din 20 martie, în stare gravă, la Spitalul Județean Arad, fiind intubat în secția de terapie-intensivă. El a decedat în ziua în care a și fost confirmat cu noul coronavirus. Din acest punct infectările au început să crească, iar la finalul lunii aprilie în Arad erau confirmate 565 de cazuri. Tot de la începutul lunii aprilie 2020, Spitalul TBC din Grădiște a fost declarat spital COVID, în suport au fost pregătite și unitățile medicale din Ineu și parte din Spitalul Municipal Arad.

Județ liber de COVID

Prima luptă în bătălia cu coronavirusul s-a încheiat în Arad pe 2 iulie. Atunci, Aradul se declara „primul județ liber de COVID”. De la începutul pandemiei, fuseseră confirmate 706 cazuri de COVID-19, iar 79 bolnavi au decedat. Această bucurie, însă nu a durat decât două săptămâni, atunci când la Sâmbăteni a apărut un focar de COVID și cel de al doilea val a început să se facă resimțit în județ. Infectările au crescut într-un ritm accelerat la început de toamnă, astfel că Aradul a fost nevoit să deschidă Spitalul Mobil de la Expo pe 19 octombrie. Cel de al doilea val, încheiat la început de 2021 odată cu apariția vaccinurilor anti-covid, a adus mii de infectări și sute de decese.

Astăzi, la 1 an de la debutul pandemiei, Aradul numără 18.658 de infectați și 16.868 de persoane vindecate. Din păcate, primul an al pandemiei a însemnat și pierderea a 711 vieți omenești. 711 arădeni sunt astăzi victime căzute în fața unui virus care a schimbat lumea și omenirea.

Vaccinarea, o soluție

Vaccinarea anti-COVID 19 a început oficial în Arad pe 4 ianuarie cu primul ser disponibil la acea vreme – Pfizer. Au urmat apoi deschiderea de noi centre de vaccinare și cu celelalte două seruri aprobate la nivel european – Moderna și AstraZeneca. Astăzi, există 15 centre de vaccinare active în județ și 23.898 arădeni au fost vaccinați.