Posibilitatea creșterii vârstei de pensionare, la 70 de ani, a creat valuri nu doar în mediul politic, ci și în societate. Informațiile vehiculate au pornit de la un proiect de lege inițiat de președintele PNL, Florin Cîțu, pe vremea când era premier. Totuși, se pare că proiectul nu ar propune o majorare impusă a vârstei de pensionare, ci o creștere facultativă.

Dezbaterile au devenit rapid de interes pe scena politică, națională și locală, fiecare partid încercând să explice în ce măsură proiectul aflat în Parlament poate deveni realitate. Deputații Sergiu Bîlcea (PNL), Adrian Wiener (USR) și senatorul Eusebiu Pistru (PSD) au făcut câteva considerații pe marginea acestui extrem de fierbinte proiect de lege

Poziții din Senat și de la Guvern
„Este un proiect. Cred că nu s-a înţeles, era vorba de voluntar, dacă cineva vrea să mai lucreze şi în felul acesta să contribuie să aibă o pensie mai mare, pentru că se creează un sistem de motivare, deci dacă lucrezi, statul contribuie, te ajută la contribuţii şi atunci vei avea o pensie mai mare. Era un sistem voluntar, nu un sistem obligatoriu”, a declarat, în Senat, Florin Cîțu. Tot pe acest subiect, Ministrul Muncii, Marius Budăi a precizat în ședință de Guvern: „Nici în coaliţie, nici în guvern nu am avut această discuţie. Posibilitatea ca o persoană să rămână în câmpul muncii există şi acum în lege, poate opta, bineînţeles, există şi o bonificaţie dacă rămâne doar în serviciu şi nu încasează pensia. Putem discuta dacă mărim sau nu acea bonificaţie, să vedem în această reformă a pensiilor (…) la care trebuie să lucrăm, alte prevederi, dar în acest moment şi din cauza faptului că speranţa de viaţă în România este scăzută, mult sub media Uniunii Europene, nu susţinem acest proiect”.

Ce spun parlamentarii arădeni?
*Sergiu Bîlcea (deputat, PNL): „Nu pot fi de acord cu majorare vârstei de pensionare în România. Trebuie să avem în vedere speranța de viață care nu este deloc atât de mare, în țara noastră, comparativ cu alte state, de aceea o majorare a vârstei de pensionare nu ar fi deloc oportună. Cred, însă, că este momentul ca în zona aparatului de stat să fie stabilită o vârstă de pensionare de 65 de ani. Această vârstă de pensionare să fie obligatorie în zona funcționarilor publici, dar nu înseamnă că cei care vor dori nu își pot continua munca în mediul privat. Cât despre informațiile vehiculate la nivelul mass-media, nu sunt deloc reale. PNL nu a venit cu o lege prin care să se crească vârsta de pensionare, ci dorim un echilibru între pensionare și speranța de viață”.

*Adrian Wiener (deputat, USR): „Câteva considerente despre pensionarea la 70 de ani – una din propunerile legislative aflate acum pe circuit în Parlamentul României. A munci peste vârsta legală de pensionare trebuie să fie doar alegerea angajatului; sub nicio formă prelungirea activității nu trebuie să fie un mecanism de compensare a deficitului fondului de pensii gestionat insalubru în ultimii zeci de ani (pensii speciale, lipsa creșterii ponderii pilonului II sau inechitățile intrinseci formulei de calcul a punctului). Consider că acordul angajatorului este esențial. Dincolo de opțiunea fiecărui angajat, menținerea în activitate peste vârsta legală de pensionare trebuie să corespundă politicii de personal a angajatorului. Uniunea Salvați România a depus un amendament la proiectul care se află pe traseul legislativ. Prin acest amendament dorim să introducem expres acordul angajatorului pentru continuarea activității peste vârsta de pensionare. […] Cumulul pensiei (contributive, la limită de vârstă) cu salariul nu poate fi interzis: e neconstituțional. Discursul PSD pe temă e unul ipocrit. În 2018, PSD a «pilotat» creșterea voluntară a vârstei de pensionare pentru medici, fără acordul angajatorului, blocând accesul tinerilor medici în sistem. Revolta rezistenței din PNL la propunerea propriului partid, cel puțin articularea acestei revolte este de un populism primitiv”.

*Eusebiu Pistru (senator, PSD): „În România, un bărbat ajuns la pensie mai trăiește sănătos 6 ani și jumătate, în Germania (vârsta de pensionare este mai mare cu 7 luni) dar durata de viață sănătoasă este de 11 ani și jumătate. În Spania – 12 ani și jumătate, iar în Polonia – 8. La femei vârsta de pensionare este mai mare sau egală cu cea din țările Europei Centrală și de Est, dar pensionarele trăiesc mai puțin sănătos comparativ cu celelalte țări. Speranța de viață sănătoasă în România este incomparabil mai mică cu cea din Uniunea Europeană. Să ne concentrăm mai întâi pe rezolvarea cauzelor care duc la aceste realități triste, lipsa unei alimentații și a unei vieți sănătoase din cauza sărăciei, condițiile grele de muncă și apoi să vorbim despre creșterea vârstei de pensionare”.