Peste tot, i-a întâmpinat veselia, bucuria, entuziasmul, omenia şi prietenia. Şi ei, au devenit astfel, încet, încet, mai încrezători şi pricepători.

Scenele de poveste, cu Feţi Frumoşi şi Ilene Cosânzene, i-au făcut să uite de grădiniţa mică, iar clasa le-a devenit o Grădină Mare, din care până acum, au învăţat şi au rupt bucăţică cu bucăţică din Pomul Cunoaşterii: liniuţe, beţişoare, socoteli, litere, desene şi colaje, au ascultat poveşti şi muzică, au făcut joc de rol şi au dansat, astfel că, metodele tradiţionale, s-au îmbinat armonios cu cele alternative, cu terapiile ocupaţionale, iar, într-un fericit final, Pomul cunoaşterii cu roade plin se va dovedi a fi neîndestulator.

Bobocii clasei au crescut deja, cum creştea şi Făt-Frumos într-o zi, câţi alţii în trei, şi aspiraţiile lor, acum, sunt mari. N-au un model anume în viaţă, dar, se cred doctori de suflete, de animale, cântăreţi, oameni de bine…etc.

„Scena – Şcoala vieţii, cu tot ceea ce le oferă, e o scenă fermecată, ca de poveste – spune prof. Rodica Teleoacă.

Când vor fi mari nu vor mai scrie pe tablă, ci pe frunte, numele lor, ca însemn al prieteniei ce ne-a legat, prin ambiţie şi învăţătură, din care am luat aminte că «Pomul se cunoaşte după roade, iar omul, după fapte». Căci fruntea e minte, e judecata valorilor umane, fie ele oricât de mici. De aceea, numele lor, scris pe frunte, din palma Învăţătoarei, înseamnă pricepere, perseverenţă, succese şi mai ales iubire şi dăruire profesională”.

JA-V.F.