ARAD. Se tot vorbeşte despre Aradul zilelor noastre ca despre un oraş gri, plin de praf, deloc sau prea puţin atrăgător. Asta în ciuda clădirilor cu arhitectură impresionantă care l-au făcut cândva cunoscut ca „Mica Vienă”. Deşi această titulatură aparţine categoriei „a fost odată”, am încercat să găsim în Aradul de azi „semne” dătătoare de speranţă. Am căutat clădiri cărora proprietarii le-au redat aspectul, farmecul de odinioară. Nu sunt multe, dar sunt, totuşi, dovada vie a faptului că se poate. Sunt exemple demne de admirat şi de urmat de către ceilalţi arădeni care locuiesc în astfel de clădiri. Stă în puterea lor să schimbe faţa oraşului, să facă „Aradul frumos”.

11 clădiri reabilitate

Potrivit Primăriei Municipiului Arad, în momentul de faţă, 11 clădiri din zona protejată a municipiului Arad sunt reabilitate, lucrările fiind executate în perioada 2015-2018. Alte zece clădiri figurează cu autorizaţii de construire în termen de valabilitate, în timp ce 15 clădiri au certificat de urbanism în termen de valabilitate. 21 de clădiri nu au obţinut autorizaţie de construire sau au atât certificatul de urbanism, cât şi autorizaţia de construire expirate. „O clădire din cele 58 aflate în zona protejată a municipiului şi notificate de Primăria Municipiului Arad în 2014-2015 a fost demolată” – precizează Ralu Cotrău, purtător de cuvânt al Primăriei.

Culori pastel

Reabilitarea clădirilor trebuie să se realizeze cu respectarea regulilor prevăzute în Planul Urbanistic Zonal pentru zona centrală protejată. Culorile alese pentru faţadă trebuie să fie pastel, dar nu sunt prevăzute nuanţe. Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Arad este cea care vizează documentaţia.

Paşi premergători

Premergător începerii lucrărilor de reabilitare a clădirilor situate în zona protejată a oraşului, este nevoie de obţinerea unui certificat de urbanism, după care urmează întocmirea documentaţiei tehnice şi eliberarea autorizaţiei de construire. „Cerificatul de urbanism se obţine între 20-30 de zile. Acelaşi termen este prevăzut şi pentru autorizaţia de construire, însă aceasta din urmă depinde de cât de repede se obţin documentaţia tehnică şi avizele necesare în vederea obţinerii autorizaţiei de construire” – explică Ralu Cotrău.

În prezent, specialiştii din cadrul Primăriei Arad au în lucru 20 de solicitări pentru obţinerea certificatului de urbanism şi 10 dosare pentru emiterea autorizaţiei de construire, în vederea reabilitării.

Durată şi costuri

În ceea ce priveşte durata reabilitării unei clădiri, „lucrările sunt estimate în perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire. Dacă investitorul nu se încadrează în acea perioadă, poate solicita o prelungire a autorizaţiei de construire” – spune purtătorul de cuvânt al Primăriei. Durata medie a lucrărilor de de reabilitare este de doi ani de zile, această perioadă variind în funcţie de suprafaţa faţadei şi de lucrările care trebuie executate (se intervine la şarpantă, învelitoare, fundaţie, faţada este ornamentată).

Costurile pe care le implică reabilitarea unei clădiri variază, de asemenea, în funcţie de complexitatea şi durata lucrărilor, dimensiunea imobilului, calitatea materialelor folosite etc.

Excepţie

În afara zonei protejate, conform art.11, Legea 50/1991, actualizată în 2018 „se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor: reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate; zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor; finisaje interioare şi exterioare – tencuieli, placaje, altele asemenea.”