JURNAL ARĂDEAN: Domnule primar, tot orașul este un șantier. O parte dintre arădeni este nemulțumită. Oamenii întreabă de ce nu s-au putut face aceste lucrări vara și de ce s-a ajuns să fie atâtea șantiere deschise simultan în Arad?
CĂLIN BIBARȚ: În primul rând, haideți să privim lucrurile în mod pozitiv. Suntem printre puținele orașe din țară în care se fac lucrări de amploare. Asta în primul rând. În al doilea rând, toate lucrările sunt în beneficiul direct al arădenilor. Problema care a dus la aceste lucrări executate simultan și acum, nu în vară, se datorează în primul rând faptului că majoritatea sunt executate din fonduri europene. Ori, accesarea acestor fonduri este o procedură complexă, iar birocrația la nivel central este… cum este. Noi am depus documentații din timp, am făcut toate diligențele necesare pentru urgentarea aprobării lor, dar până ce nu se aprobă aceste finanțări nu poți începe licitațiile pentru execuție.
J.A.: Licitațiile și contestațiile.
C.B.: Da, corect, licitațiile presupun și ele proceduri care mănâncă timp, că astea sunt legile cu care, din păcate, trebuie să lucrăm. Licitații, contestații, toate acestea duc la întârzierea începerii lucrărilor. Pe de altă parte, sunt unele lucrări care depind unele de altele. Nu poți, de exemplu, reface carosabilul în zonele unde se execută lucrările de refacere a liniilor de tramvai până ce acestea nu ajung la stadiul în care nu mai afectează carosabilul. Și cum am spus de atâtea ori, nu ai cum să faci toate acestea fără deranj. Nu în ultimul rând, să ne gândim că era culmea să ai o flotă de tramvaie noi aproape în întregime și să nu poți circula cu ele pe anumite tronsoane cu o vechime care le pun în pericol. Iar la capitolul refacerii rețelelor termice, ar fi fost o prostie să investim atâția bani într-un CET cu o tehnologie de ultimă oră și să avem pierderi în rețelele vechi și ele. Toate acestea afectează prețul pe care îl plătesc arădenii, și noi dorim ca arădeanul să nu fie nevoit să plătească și ce se pierde. În plus, după cum ați putut observa, am demarat și refacerea izolației la rețelele supraterane, căci și acolo aveam pierderi.
J.A.: Am văzut că ați fost nemulțumit de calitatea unor lucrări și ați dispus refacerea lor, iar asta a mai generat câteva întârzieri.
C.B.: Nu vă supărați, dar nu vi se pare normal? Așa voi proceda și în continuare. Pentru că noi plătim corect și la termen, conform contactului, avem pretenția ca execuția lucrărilor să fie de calitate, tot conform contractului. Prefer să mai întârzii punerea în circulație a unei străzi și să ne critice lumea pentru asta, decât să ne critice pentru că lucrarea nu corespunde așteptărilor.
J.A.: Când se va circula, totuși, normal în zonele acum aglomerate ale Aradului?
C.B.: Dacă ne referim la circulația auto, iată, pe Iuliu Maniu și Calea Radnei se circulă cu mijloacele auto deja normal. Cât privește circulația tramvaielor, în principiu, conform contractului, la începutul anului viitor se va circula pe toate tronsoanele. Pe de altă parte, după cum se poate observa, la rețelele de termoficare care, repet, trebuie înlocuite dacă vrem să avem eficiență în privința căldurii și a apei calde pentru consumatori, facem în așa fel încât etapizarea lucrărilor să se facă provocând deranjul minim posibil. Și, cu o precizare, pe cât posibil fără a afecta furnizarea apei calde și a căldurii prea mult. Dar fără deranj nu se poate, și cine a făcut măcar o dată o renovare în casă știe că altfel nu e posibil.
J.A.: Apropo de lucrări mai mari, ne vom plimba la vară pe noua faleză a Mureșului?
C.B.: Aceea e o lucrare destul de amplă și ca să fiu onest cu arădenii, lucrările, mă refer la toate lucrările care se execută acolo, se vor termina cel mai sigur în toamna anului viitor. Ați văzut că nu sunt simple reamenajări, ci refaceri și remodelări, unele chiar spectaculoase, care să pună în valoare peisajul pe care îl oferă malul Mureșului. Sunt convins că rezultatul va fi spectaculos.
J.A.: Se vorbește de refacerea Parcului Eminescu. Ce presupune această refacere?
C.B.: Per ansamblu, o modernizare care să pună în valoare acest loc important al Aradului. Aceasta va presupune creșterea calității și accesibilității spațiilor verzi, prin reabilitarea peisagistică durabilă a Parcului Mihai Eminescu și protejarea biodiversității locale și chiar mărirea spațiilor verzi de la cca 68% în prezent, la 90%. Urmărim reabilitarea peisagistică durabilă a Parcului Mihai Eminescu și protejarea biodiversității locale și totodată introducerea de elemente noi, cum ar fi mici piațete în zonele de acces în parc, o fântână arteziană la sol, reamenajarea zonei de șah, amenajări care să pună în valoare elementele istorice, cum ar fi un ansamblu statuar cu Mihai Eminescu, o rețea de alei pietonale gândite cu utilitate maximă, inclusiv pentru persoane cu dizabilități, un mic parc chinologic și mai ales, plantarea de pomi și plante cu o diversitate foarte mare, precum și refacerea sistemului de irigații. Sunt multe alte lucruri care au fost regândite și vor fi refăcute astfel încât parcul acesta să devină nu doar un punct de atracție, ci să se integreze într-u ansamblu mai mare care include Piața George Enescu, Faleza Mureșului, Palatul Cultural și Palatul de Justiție.
J.A.: Dar despre mult așteptata reabilitare a Parcului Zsolt Török, mai cunoscut poate ca Parcul Copiilor, ne puteți spune ceva?
C.B.: Sigur că da. În primul rând că avem deja un proiect aprobat, care va fi implementat în viitorul apropriat. Acolo lucrările vor fi diversificate, astfel încât și acest parc să devină un punct de atracție. Vor fi refăcute aleile pietonale, vom avea zone de skate și aparate de sport, inclusiv o pistă de alergare, la care vom adăuga și o fântână arteziană la sol, fântâni pentru apă potabilă și locuri speciale de joacă pentru copii. Vom planta pomi și vom revigora complet zonele verzi, vom avea și wifi acolo, se vor reface toate căile de acces și, cel mai important, ca să nu existe eventuale bănuieli, totul se va face, ca și la Parcul Eminescu, păstrând cât mai mult din ceea ce există deja acolo, și mă refer în special la arborii existenți. Și dacă tot am menționat acest lucru, am cerut și a fost cuprins în proiect ca elementele de identitate, cum ar fi celebra balustradă metalică ce desparte parcul de spațiul stradal, să fie păstrate și doar reparate și recondiționate. Vrem în acest fel, și am cerut în mod special proiectanților, ca tot ce ține de imaginea cu care s-au obișnuit arădenii privind aceste parcuri să rămână și doar să fie readuse la imaginea inițială, ca atunci când au fost făcute. Ele fac parte, într-un fel, din patrimoniul istoric atât de caracteristic Aradului, și acesta nu vrem să fie afectat.
J.A.: Ne bucurăm că Aradul se mișcă într-un ritm susținut și că devine mai verde și parcă mai prietenos. Ce alte proiecte mai importante aveți în vedere în viitorul apropiat?
C.B.: Aș menționa în primul rând faptul că vom trece la reamenajarea și refacerea interiorului Teatrului „Ioan Slavici”, o lucrare pe care am promis-o și pe care o avem deja în planul de investiții. Apoi, poate una dintre investițiile așteptate de multă vreme, reabilitarea completă, exterioară și interioară, a Teatrului de marionete. Și aici aș face o precizare: ne putem mândri cu faptul că acest Teatru de marionete este printre puținele care au supraviețuit în România. De fapt, pot să vă spun că în afară de câteva teatre care funcționează în diverse locații, cum ar fi foste restaurante ori spații de parter la blocuri, în România mai există doar patru teatre de păpuși și marionete care funcționează în clădiri proprii, iar Aradul se numără printre ele. Ceea ce, iarăși, întărește imaginea unui oraș cu o continuitate culturală solidă și diversificată. Tot la capitolul investiții, așa cum am anunțat deja, tot în intenția de a oferi arădenilor cât mai multe facilități, avem în vedere un proiect al unei parcări supraetajate într-o zonă aglomerată, respectiv în Piața agro-alimentară „Mihai Viteazul.” Și mai sunt și altele, dar toate la timpul potrivit.
Citiți principiile noastre de moderare aici!