Mirosul emanat de staţia de epurare din Arad a ajuns departe: în cartierul Alfa, unde localnicii au fost nevoiți nopți la rând, săptămâni la rând, să stea cu geamurile închise, dar şi în mai toată raza stației de epurare, în funcţie de zile şi de cum a bătut vântul. Reprezentanții Stației de Epurare Arad, din cadrul Companiei de Apă, au ţinut marţi o conferinţă de presă chiar la staţia de epurare, pentru a da explicații pe acest subiect. Pentru a răspunde la o primă întrebare, care stă pe buzele multor arădeni, şi care e legată de mirosul puternic resimțit de la staţia de epurare. „Când se încălzește vremea, preponderent în fiecare lună mai din an, datorită tratării stratului de nămol care este pus pe paturile de uscare și care intră în contact cu soarele și cu ploaia se dezvoltă acest miros. Putem să-l excludem total doar cu ajutorul incineratorului”, ne explică Varga Florin, director tehnic Departament Dezvoltare – Compania de Apă Arad.

Incineratorul, soluţia finală

În ceea ce privește gazele emanate de această stație și întrebarea firească dacă ele sunt sau nu nocive pentru populație, directorul Florin Varga ne spune: „conform studiului de impact realizat de o firmă specializată nu sunt nocive și se încadrează în limitele admisibile”.

Și, totuși, respectă normele această stație? Ce soluții sunt pentru eliminarea totală a mirosului? „Stația de Epurare Arad funcționează după o tehnologie care a fost aprobată de Uniunea Europeană prin programul de dezvoltare ISPA. Ea funcționează în parametrii normali, drept urmare și rezultatele apei deversate se încadrează în limitele admise de minister. Pe viitor, avem în Programul Operațional Infrastructură, împreună cu consultantul care se ocupă de dezvoltarea acestui program, realizarea unui incinerator care va elimina, în mare măsură toate aceste mirosuri”, ne răspunde Florin Varga.

Ce facem cu mirosul? Închidem geamul?

Din păcate, de multă vreme se vorbește de acest incinerator, cel care va rezolva problema mirosului. Până când va fi construit acesta, ce trebuie să facă arădenii? Să închidă geamurile? „Nu. Până când această stație de incinerare va intra în funcțiune, noi avem variante. Vom elimina nămolul în agricultură, conform strategiei naționale de tratare a nămolului. Această aplicare în agricultură se realizează de două ori pe an, iar permisul va intra în vigoare în luna iunie când va fi dus în agricultură nămolul rezultat”, ne spune Florin Varga.

Ce se întâmplă cu nămolul?

Cu alte cuvinte, tot nămolul care rezultă în urma procesului de curățare a apei din timpul anului este depozitat pe paturile de uscare și, de două ori pe an, este transportat pe terenuri agricole. De menționat este că, în fiecare zi, această stație produce între 30 și 50 de tone de nămol. Acesta este distribuit pe terenurile agricol în funcție de PH-ul terenului. În ceea ce privește interesul pentru nămol, același director ne spune că sunt foarte mulți agricultori interesați. „Există solicitări de la multe companii care se ocupă de agricultură pentru a accesa acest nămol. Specificăm că transportul este efectuat și susținut de către Compania de Apă Arad, chiar şi împrăștierea pe terenurile agricole. Nimic nu va rămâne la stație. Vorbim de o suprafață de aproximativ 200 de hectare de teren agricol”, a declarat Varga.

Soluție provizorie, centură de copaci

Ca și soluție provizorie pentru a diminua efectul mirosului ce se abate asupra populației până la ridicarea incineratorului, Traian Cernică, șef dezvoltare Departament Investiții Compania de Apă Arad, ne spune că „una dintre idei, pe care am și pus-o în aplicare, este crearea unei perdele verzi, cu arbori care să estompeze mirosul. Au fost deja plantați copaci – Paulovnia,care vor crește destul de repede și care, spunem noi, vor estompa mirosul. Pentru a elimina mirosul de tot, cea mai bună măsură este realizarea incineratorului”.

Problema de la Ape: gunoiul din toaletă!

Un lucru este cert şi problematic pentru cei de la Ape: arădenii aruncă la toaletă de la materiale textile, până la gunoi menajer, tampoane etc. O practică ce duce la înfundarea canalizării foarte frecvent. „Din păcate, populația aruncă o serie de lucruri care nu ar avea ce căuta în canalizare, precum cârpe, gunoi menajer, tampoane, chiloți, șervețele umede care se descompun foarte greu, bețișoare de urechi etc. Toate acestea înfundă rețelele de canalizare care nu sunt proiectate pentru astfel de gunoaie, ci doar pentru apa uzată menajeră și, din păcate, tot populația este cea care suferă atunci când se înfundă canalizarea. Vorbim de cantități destul de mari de gunoaie, care sunt scoase de oamenii noștri ce lucrează pe rețele. Au găsit în cămine până și cauciucuri de mașină, nici nu știm cum au reușit să ajungă acolo. Noi sperăm că, pe viitor, lumea va înțelege și va încerca să nu arunce astfel de gunoaie în rețeaua de canalizare”, ne explică Iulia Botezatu, tehnolog la Stația de Epurare Arad.