O mulțime de întrebări pentru autoritățile arădene. Niciun răspuns din partea lor. Am sunat, am scris mesaje, am trimis cereri. Nici măcar nu se mai obosesc să ne răspundă la telefon. Câte testări pentru depistarea COVID-19 s-au făcut în Arad? De ce Spitalul Județean Arad nu are măști și echipamente de protecție? De ce nu ni se transmite situația de la Spitalul Județean Arad? S-au dezinfectat saloanele, secțiile spitalului pe unde a fost adus pacientul de 64 de ani care a decedat (și) în urma infectării cu COVID-19? Este Spitalul Județean Arad un loc sigur pentru ceilalți pacienți, cei care suferă de afecțiuni și ajung la UPU și la alte secții pentru primul ajutor sau pentru investigații medicale? Ce investiții a făcut Spitalul Județean Arad în acest an cu cele 4,4 milioane de lei primite de la Consiliul Județean Arad tocmai pentru acest capitol, cel al investițiilor? De ce trebuie să primească Spitalul Județean Arad măști și echipamente de protecție de la IGSU sau din donații? De ce nu a achiziționat din fondurile proprii? Aceste întrebări le-am adresat și mai marilor Consiliului Județean Arad care ne-au pus la dispoziție datele privind sumele de bani direcționate către Spitalul Județean Arad în acest an: 3 milioane de lei pentru funcționarea spitalului și 4,4 milioane de lei pentru investiții.
Pe pagina de internet a Spitalului Județean Arad nu am găsit nimic în ceea ce privește investițiile din acest an, în schimb am găsit un anunț al unității medicale: „Luptăm împreună împotriva COVID-19”, în care se aduce la cunoștința celor care vor să sponsorizeze spitalul că o pot face în conturile bancare indicate și că banii vor fi folosiți pentru cumpărarea de „echipamente de protecție, echipamente medicale, diverse materiale sanitare sau pentru alte cheltuieli de funcționare”.
Nu putem să nu ne întrebăm ce s-au întâmplat cu banii primiți de la Consiliul Județean Arad, pe ce au fost cheltuiți și ne miră faptul încă nici nu ne-am lovit de vârful epidemiei în România și deja se cer donații.

Fără informații

Revenind la starea de fapt, putem scrie ca am aflat… nimic. Cu mici, mici excepții, parcă ne-am adresa pereților. Întrebările de mai sus le-am văzut peste tot pe rețelele de socializare, se tot învârt parcă într-o buclă. Am încercat să aflăm noi răspunsurile la acestea. De câteva zile asta facem. Situația e cât se poate de reală, doar alții par să trăiască într-o realitate paralelă. Am reușit să aflăm ceva. Am aflat că de fapt nu vom afla nimic. Nici acum și nici pe viitor.
Pentru că așa a hotărât un secretar de stat în 21 martie. Menționăm că documentul de mai jos a fost publicat și pe agenția de știri Mediafax. În documentul semnat de secreatrul de stat scrie negru pe alb că „începând cu 21 martie, nu veți mai comunica niciun fel de informații referitoare la: numărul de teste COVID-19 efectuate; numărul de persoane depistate pozitiv în urma testelor efectuate, starea de sănătate a pacienților depistați pozitiv cu COVID-19. În cazul în care vi se vor solicita informații cu privire la aspectele menționate mai sus, veți preciza că orice comunicare pe aceste subiecte se face doar la nivel central, prin Grupul de Comunicare Strategică. La nivel local veți putea face în continuare informări prin intermediul comunicatorului unic, cu privire la: măsurile pentru împiedicarea răspândirii și combaterii COVID-19: identificarea și amenajarea unor noi locuri de carantină, fără a preciza locația acestora; primirea de material și echipamente de protecție; măsuri de ordine publică”. Semnat secretar de stat Gheorghe Sorescu.
Actul a fost trimis către toate prefecturile din țară. Așa că oricât am încerca să aflăm de la Direcția de Sănătate Publică Arad, de pildă, tot nu vom putea ști câte testări s-au făcut în Arad. Știm doar că deciziile în ceea ce privește persoanele care vor fi testate vin de la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, aceasta fiind instituția care decide cine va fi testat, totul în baza informărilor pe care acest centru le trimite spre Direcțiile de Sănătate Publică din țară. Ce știm sigur este faptul că persoanele testate de către Direcția de Sănătate Publică Arad se aflau în carantină, în spații special amenajate, precum și în izolare la domiciliu.

Cine este testat?

Pe site-ul Institutului Național de Sănătate, în secțiunea Alerte Internaționale – Informații privind infecția cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), subsecțiunea Algoritm testare, internare – cu titlu de recomandare a testării pentru COVID-19, ne este prezentată prioritizarea… testării. Cu alte cuvinte, cine are prioritate la testare. Astfel, conform sursei citate: „Prioritizarea testării în ordine descrescătoare a importanței este următoarea: 1. persoane simptomatice cu istoric de călătorie internațională; 2. contacți apropiați simptomatici ai cazurilor confirmate; 3. personal medico-sanitar simptomatic; 4. cazuri de SARI fără altă etiologie (negativi la test de gripă), din TOATE categoriile de vârstă și din TOATE spitalele; 5. persoane instituționalizate simptomatice”. De menționat ar fi faptul că, potrivit insp.gov.ro, nu fac obiectul testării contacții asimptomatici ai cazurilor confirmate, inclusiv personal medico-sanitar și nici persoanele asimptomatice cu istoric de călătorie internațională, însă, în cazul lor se recomandă auto-izolarea la domiciliu 14 zile de la ultimul contact – pentru prima categorie – și carantină, respectiv auto-izolare la domiciliu 14 zile de la data intrării în România – în cazul celei de-a doua categorii. În aceste cazuri, testarea se face doar la apariția simptomatologiei în decurs de 14 zile de la ultimul contact sau de la data intrării în România.