Plusuri și minusuri în realizarea monumentului Marii Uniri

Înființată în urmă cu mai bine de 15 ani, A.P.R.M.U.A. cuprinde o serie de persoane fizice și asociații civice arădene preocupate de edificarea unui monument al Marii Uniri de la 1918, eveniment crucial al istoriei moderne a României, la care orașul Arad – prin marii săi patrioți și prin emulația de patriotism românesc ce a caracterizat acel moment astral – a avut un rol esențial.

„Aradul a fost și trebuie să rămână în mentalul colectiv ca locul în care s-a plămădit unirea românilor într-un singur stat, capitala politică a făuririi României Mari” a fost cuvântul cu care a început ședința președintele asociației, prof.univ.dr. Aurel Ardelean. „Asociația noastră a făcut tot ce era omenește posibil, pe plan local și național, pentru a se realiza și amplasa în Arad monumentul Marii Uniri. Printre aspectele pozitive pe care le-am obținut – în colaborarea cu Ministerul Culturii -enumăr desemnarea artistului plastic și a propunerii sale de monument, obținerea banilor necesari acestei monumentale lucrări, realizarea monumentului și aducerea lui în țară. Dar avem și un mare inconvenient, și anume că nu avem încă sigură locația în care va fi amplasată lucrarea, existând mai multe variante, fiecare cu argumentele, dar și cu dezavantjele sale evidente”.

De ce asta? Locația inițială din Piața Podgoria nu este agreată de sculptorul Florin Codre, care vrea doar un loc în fața Primăriei Arad (după spusele lui Valeriu Cârciu, trezorierul asociației și omul de legătură cu artistul) și nici de administrația publică locală, pe motivul rețelei dense de utilități din zonă, care ar presupune lucrări foarte costisitoare pentru soclul monumentului. Locația din fața Primăriei Arad este respinsă de asociațiile revoluționarilor din 1989, care au acolo propriul monument, dar și de edilii arădeni, pe motivul spațiului insuficient pentru un monument de mari dimensiuni și a aglomerației în cazul ceremonialurilor religioase și militare ocazionate de diverse sărbători.

Administrația locală propune spațiul de pe strada Corneliu Coposu (Lacului) aflat între sediul Consiliului Județean Arad și actuala Casă a Sindicatelor (care va deveni în viitorul apropiat Casa de Cultură a Municipiului Arad). Această locație nu este însă pe placul unor arădeni patrioți precum prof. Doru Bogdan, care a susținut cu patosu-i caracteristic: „Oare nu ne vom trezi nicicând din somnolența în care ne zbatem de secole? Oare monumentele românești nu pot avea loc pe bulevardul central al Aradului? Monumentele altei etnii – știm noi care – își găsesc loc în centrul orașului, pe când cele ale românilor să stea pe străzi secundare?”.

Aradul – în pericol să piardă monumentul

În fața acestei nehotărâri a factorilor locali, în data de 5 aprilie a.c. Ministerul Culturii și Identității Naționale a trimis Primăriei Arad, Consiliului Local, Prefecturii și Asociației Pentru Ridicarea Monumentului Unirii la Arad o adresă cu caracter ultimativ din care redăm: „Vă adresăm rugămintea de a ne transmite, până la data de 16 aprilie 2018, informații concrete referitoare la calendarul lucrărilor de amenajare a zonei asumate prin Hotărâre de CL în care va fi amplasat monumentul, precum și planurile detaliate ale lucrărilor. În situația în care nu vor fi înregistrate progrese în sensul celor menționate mai sus, M.C.I.N. va acționa în sensul schimbării beneficiarului final al monumentului cu o altă localitate de pe teritoriul României”. Cu alte cuvinte, dacă nu ne comunicați locul de amplasare până în 16 aprilie, vom da monumentul altui oraș (printre cei interesați de această pleașcă fiind chiar primărița Capitalei, Gabriela Vrânceanu Firea).

Dezbaterile furtunoase din ședința asociației arădene au continuat câteva ore, până când președintele Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere, Filiala „ZIRIDAVA” Arad (entitate membră a A.P.R.M.U.A.), gl.mr.(r) Heredea Vasile-Ionel, a solicitat să fie chemat la ședință arhitectul Gheorghe Seculici, autorul proiectului locației din fața C.J.A., pentru a susține cu argumente credibile acel loc de amplasare a monumentului. După circa un sfert de oră, Gh. Seculici a venit la ședință și, cu tactu-i caracteristic, a înșirat toate criteriile care au stat la baza alegerii acelui spațiu pentru amplasarea monumentului Marii Uniri: este a doua zonă administrativă a Aradului, cu clădiri moderne – sediul C.J.A., Inspectoratul școlar, Casa de Cultură – pretabile cu alonja și simbolismul monumentului, iar clădirile care nu concordă cu aspectul zonei vor fi demolate (clădirea ce aparține de U.A.P.); are perspectivă pluricardinală, cu acces auto și pietonal facil din patru direcții; este situat în apropierea noii catedrale, a gării, a parcului Pădurice, devenind în timp un loc de promenadă și de vizitare ușor accesibil; permite desfășurarea ceremoniilor religioase și militare, iar proximitatea Pieței Drapelului va transforma zona într-un loc cu reverberații istorice și patriotice.

În urma acestei intervenții, locația a întrunit majoritatea opțiunilor participanților, fiind redactată pe loc o rezoluție ce va fi transmisă Ministerului Culturii și Consiliului Local Arad, acesta urmând a se întruni luni pentru adoptarea hotărârii definitive cerută de minister.