În ultimii ani, harta migrației academice s-a mutat definitiv spre Nord-Vest. Nu mai este doar o tendință, ci un fenomen în toată regula, universitățile din Țările de Jos (Olanda), în frunte cu centre precum Groningen, aspiră anual cele mai bune minți din liceele românești, oferind o rețetă educațională bazată pe practică și performanță, rețetă pe care România încă se chinuie să o copieze. Olanda (voi folosi în continuare vechea denumire a țării) este lider european la programe predate integral în limba engleză. Campusurile sunt extrem de cosmopolite, cu studenți veniți din toate colțurile lumii.

Spre deosebire de România, unde anul universitar se împarte în două semestre, cu două sesiuni mari de examene, iarnă și vară, cu materie acumulată în 14 săptămâni pentru fiecare examen, în Olanda anul de studiu este format din patru blocuri, sau module, cu examene la fiecare două luni. În acest fel se exercită o presiune constantă, dar este mai puțină materie de acumulat deodată. În cadrul acestui sistem, evident mai eficient, tinerii sunt mult mai conectați la studiu și mult mai puțin obosiți la finalul perioadei de examene.

În fiecare an instituții de prestigiu dau publicității clasamente mondiale ale universităților, în funcție de nivelul de cercetare, de șansa de angajare la absolvire, sau de pregătirea academică a absolvenților, clasamente care să ajute viitorii studenți în luarea unei decizii referitoare la locul care le poate oferi cea mai bună trambulină către o carieră de succes. Olanda are în aceste topuri 5 universități între primele 100, iar România nu apare cu nicio instituție academică în primele 1000. Olanda reușește performanța ca aproape toate universitățile sale majore de cercetare să fie plasate în elita mondială, adică în Top 200 global. Cam aici s-ar putea opri comparația între cele două sisteme.

University of Groningen (Rijksuniversiteit Groningen), mai pe scurt RUG, nu este între primele 3 universități olandeze, dar este un model de urmat, nu doar pentru învățământul academic românesc. În funcție de criteriile topurilor, se situează an de an între locurile 70 și 80 la nivel mondial. Fondată în 1614, este a doua cea mai veche universitate din Olanda și una dintre cele mai reputate instituții de cercetare din Europa. Clădirea sa principală (Academiegebouw) este situată chiar în centrul vechi al orașului Groningen, care este recunoscut drept cel mai important oraș studențesc din țară, aproximativ un sfert din populație fiind formată din studenți. Prima femeie din istoria Olandei care a absolvit o universitate și totodată prima femeie medic din țară, Aletta Jacobs, a pășit pe poarta RUG în 1871. Instituția se mândrește cu patru laureați ai premiului Nobel, doi dintre ei sunt foști studenți, Heike Kamerlingh Onnes – Premiul Nobel pentru Fizică și Ben Feringa – Premiul Nobel pentru Chimie, iar doi sunt foști membri ai corpului didactic și de cercetare, Frits Zernike – Premiul Nobel pentru Fizică și Albert Szent-Györgyi – Premiul Nobel pentru Medicină. De altfel Frits Zernike dă și numele imensului campus universitar al orașului, locul unde se desfășoară majoritatea activităților studențești, inclusiv cele extracuriculare.

Dacă în 2021 erau aproximativ 500 de studenți români la RUG, în ultimii ani numărul lor a crescut constant, depășind 900. Prezența românească la această universitate este tot mai consistentă, iar aportul tinerilor români la viața academică se face tot mai simțit. Dacă în urmă cu doar 10 ani puteam vorbi de un număr redus de studenți români, azi ei reprezintă o comunitate tot mai numeroasă și mai activă, care contribuie din ce în ce mai vizibil la mediul universitar. Creșterea numărului de studenți români reflectă atât interesul tot mai mare pentru programele de studiu oferite de universitate, cât și reputația internațională tot mai puternică a RUG. În același timp, comunitatea românească își construiește propriile forme de solidaritate și reprezentare, prin inițiative studențești, evenimente culturale și proiecte care aduc mai aproape tinerii români aflați la studii în țara lalelelor. Astfel, prezența lor nu mai este una marginală, ci devine o componentă importantă a diversității și dinamismului vieții universitare. Conform cotidianului independent Ukrant, românii reprezintă a doua cea mai mare comunitate de studenți din acest oraș și sunt reprezentați de Asociația Studenților Români din Groningen, o ligă născută în 2023.

Dacă am face un top al facultăților de la RUG în preferința studenților români, pe primul loc s-ar afla, cu siguranță, Facultatea de Știință și Inginerie, urmată de Facultatea de Științe Umane, iar pe locul trei s-ar clasa Facultatea de Drept. În ceea ce privește programele, cel mai accesat este Știința Informațiilor și a Comunicării, secondat de Psihologie, Inteligență Artificială și Drept European și Internațional. De o bună atenție se bucură și Facultatea de Economie și Afaceri, Facultatea de Științe Sociale și Comportamentale, Facultatea de Științe Spațiale, precum și Facultatea de Filozofie.

Având în jur de 240 de mii de locuitori, din care, așa cum scriam mai sus, aproape un sfert sunt studenți, acest oraș din nordul țării este al șaselea ca mărime din Olanda. Nu este deci de mirare că de ani de zile, conform studiilor publicate de diverse site-uri, Groningen este declarat ca unul dintre cele mai fericite orașe din Europa. Împânzit de canale navigabile, străjuite de clădiri multicolore, vechi de sute de ani, dar foarte bine întreținute, oferă extrem de multe posibilăți de a petrece timp de calitate. Sportul, cultura, divertismentul, gastronomia, sau pur și simplu o pimbare prin parcurile orașului sunt doar câteva dintre activitățile prin care poți descoperi farmecul acestui loc. Fiecare colț ascunde o poveste, fiecare stradă te poartă către o nouă priveliște, iar atmosfera relaxată și vibrantă te pot face să uiți pentru câteva clipe de agitația cotidiană. Fie că alegi să explorezi orașul la pas, să te plimbi cu barca pe canale, să descoperi obiectivele culturale sau să savurezi preparatele locale într-o cafenea sau la o terasă cochetă, vei găsi mereu ceva care să-ți stârnească curiozitatea și să te facă să te întorci.

Un alt avantaj important este ACLO Sportcentrum, un complex sportiv destinat studenților. Acesta oferă o gamă foarte variată de activități sportive, de la fitness, arte marțiale și fotbal, până la tenis, înot, volei, sau escaladă, reprezentând totodată un important spațiu de socializare pentru comunitatea studențească. ACLO oferă acces la un număr impresionant de 100 de sporturi, practic fiind foarte greu să vrei să practici un sport și să nu ai aici această posibilitate, iar ceea ce este cu adevărat extraordinar e faptul că studenții pot beneficia de toate acestea plătind un abonament de doar 79 de euro pe an.

Există însă și o mare problemă cu care se confruntă studenții, mai ales cei care ajung prima dată în Groningen. Lipsa spațiilor de cazare puse la dispoziție de către universități, căci aici mai funcționează o universitate de științe aplicate, Hanze, fac din găsirea unei camere, sau a unui apartament o adevărată provocare. Cererea ridicată pentru locuințe, în raport cu oferta limitată, determină creșterea prețurilor chiriilor și îi obligă pe mulți să caute alternative în localitățile din apropiere sau să împartă locuința cu alți studenți. Problema cazării reprezintă una dintre principalele dificultăți cu care se confruntă tinerii care aleg să studieze aici. Pe de altă parte, la Groningen e vorba că anul întâi e al părinților, care suportă toate cheltuielile, bobocii având nevoie de acomodare, dar începând din anul doi, majoritatea studenților își găsesc loc de muncă, eliberând din presiunea financiară care apasă pe umerii celor de acasă.

În fond, lecția Groningenului depășește cu mult granițele unui oraș universitar. Este lecția unui sistem care pune accent pe competențe, pe aplicarea cunoștințelor și pe pregătirea studentului pentru viața profesională, nu doar pe obținerea unei diplome. Un astfel de model arată că performanța academică nu înseamnă neapărat mai multă materie, mai multe examene, sau mai multe diplome, ci un mod diferit de a-i pregăti pe tineri pentru lumea reală.

Pentru România, comparația nu ar trebui să fie un motiv de descurajare, ci un semnal de alarmă și în același timp, o sursă de inspirație. Groningen demonstrează că o universitate performantă înseamnă nu doar săli de curs și laboratoare, ci și cercetare, infrastructură, sport, comunitate, internaționalizare , dar mai ales, încredere acordată studentului. Poate că aceasta este adevărata diferență dintre cele două sisteme. În timp ce noi încă ne întrebăm cum să obținem diplome mai valoroase, ei au înțeles că valoarea diplomei vine, în primul rând, din competențele pe care le dobândește cel care o primește.