Arad. De ce arată Aradul așa cum arată? De ce noile investiții te duc cu gândul la Piața Obor și nu la lucrări din orașe europene? De ce nu sunt consultați arhitecții, peisagiștii, așa cum se întâmplă peste tot în lume? Sunt doar câteva întrebări care și le-a pus și consilierul USR, Dorian Curcanu. „Când vine vorba de investițiile din Arad, abordarea Primăriei este în momentul de față una învechită, în care accentul cade de cele mai multe ori doar pe utilitate/cost și absolut deloc pe dimensiunea estetică. În orașele din vestul Europei, fie că este vorba de montarea unor bănci în centrul orașului, fie se pun pavele în jurul unei biserici sau se amplasează o statuie, absolut fiecare aspect al proiectului este decis în detaliu de arhitecți, peisagiști și designeri. Într-un oraș european nu se realizează absolut nimic fără aportul acestora. Totuși, deși Aradul se vrea oraș de capitală europeană și este teoretic <Aradul Frumos>, majoritatea proiectelor realizate de Primăria Arad sunt hidoase și denotă o viziune extrem de limitată, părând că decidenții politici și cei din administrația locală și-au petrecut toată viață doar în piața de mașini, Piața Obor sau Ocolul Silvic”, și-a exprimat opinia alesul municipal USR.

Câteva exemple

Dorian Curcanu a venit şi cu exemple: „De exemplu, Arena <Francisc Neuman>, din punct de vedere estetic, trebuia să fie o clădire simbol a orașului, dar la exterior clădirea arată mai degrabă a bloc de locuințe ARED și nu a o arenă de fotbal. De asemenea, zona din față stadionului a fost amenajată în bătaie de joc, prin amplasarea unor figurine care par trase la traforaj și le amintesc arădenilor de tristele benzi desenate din perioada comunistă. La fel a fost tratat și proiectul regenerării urbane, zona pietonală din spatele Bisericii Roșii, băncile amplasate pe Bd. Revoluției, scările de pe Malul Mureșului, noua fântână din parcul Eminescu și multe alte exemple din oraș”.

În viziunea alesului, „zona politicului se cam dovedește a fi inaptă în a înțelege că modul în care arată investițiile realizate de ea au o influență mare asupra mentalului și stării de spirit a omului de rând. Calitatea în arhitectură trebuie văzută ca un drept al arădenilor și o premisă a unei eficiente utilizări a fondurilor publice în investițiile de arhitectură și urbanism”.

Soluțiile: concursurile de arhitectură

Curcanu crede că singura soluţie reală sunt concursurile de arhitectură: „O potențială soluție pentru a schimba fața viitoarelor investiții din oraș este ca Primăria Arad să înceapă să folosească tot mai mult concursurile de arhitectură. Concursul de arhitectură este instrumentul profesional cel mai adecvat prin care se pot obține proiecte de calitate ridicată. Concursul, atunci când este acceptat și organizat de administrația publică, aduce viziune și accesibilitate în gestionarea spațiului public și este o metodă transparentă și profesionistă de a face lucruri de calitate pentru Arad. Dacă administrația arădeană apela la asemenea instrumente, ar fi avut posibilitatea de a investi inteligent, de a folosi oameni cu talent și dedicare în proiectarea diverselor construcții. Cu acest boost de profesionalism dat de concursurile de arhitectură, probabil că obiectivele investițiilor administrației, precum Arena <Francisc Neuman>, Piața din jurul Bisericii Roșii, băncile din centrul Aradului, scările de pe Malul Mureșului, dar și proiectele de regenerare urbană a orașului ar fi avut un aspect mai plăcut ochiului cetățeanului și am fi evitat lucrările de tip kitsch, cu care administrația locală, din păcate, a obișnuit deja arădenii”.

Foto: Figurilele din faţa stadionului, criticate de Dorian Curcanu

Citat: „Pare că decidenții politici și cei din administrația locală și-au petrecut toată viață doar în piața de mașini, Piața Obor sau Ocolul Silvic”