Dupa un veac cu biblioteca

ARAD. Pentru că, la 25 octombrie, se împlinesc o sută de ani de inaugurarea Palatului Cultural din Arad, iar una dintre instituţiile care şi-au găsit „casă” în monumentala clădire a fost biblioteca (alături de filarmonică şi muzeu), la Sala „Clio” a avut loc, luni seara, vernisajul expoziţiei „Biblioteca publică arădeană la centenar”.

„Ceea ce vedeţi aici este «declaraţia» noastră, a celor care lucrează astăzi la bibliotecă, pentru acest centenar – a spus, în deschidere, prof. Florin Didilescu, directorul Bibliotecii Judeţene „A.D. Xenopol”. Şi cum puteam să o spunem mai bine decât scoţând în evidenţă, pentru cititorii contemporani, colecţii de carte rară, fonduri de carte din donaţii ale unor importante nume nobiliare şi culturale arădene. Şi cred că se cuvine, la această sărbătoare, o reverenţă, cât se poate de sinceră şi de caldă, celor care au dăruit carte pentru biblioteca noastră”

Prezent la eveniment, viceprimarul municipiului, Levente Bognar, aprecia expoziţia ca un moment important în sărbătorirea centenarului Palatului Cultural, clădire emblematică, reprezentativă, ce dă identitate Aradului.

Expoziția, care reuneşte 23 de vitrine cu aproximativ 180 de exponate, a fost prezentată, în detaliu, de bibliotecata Ligia Margea , care a apreciat că „la ceas aniversar, cred ca este de datoria noastră să ne aducem aminte de cei care au pus bazele acestei instituții”:

„Primul pas spre nașterea unei mari biblioteci publice arădene a fost apariția Asociațiunii Kölcsey. Pe 15 decembrie 1881 a avut loc ședința oficială de constituire a Asociațiunii. Scopurile ei erau răspândirea culturii, sprijinirea literaturii autohtone, popularizarea științelor și cultivarea artelor. Mijloacele prin care se urmărea atingerea lor trebuiau să fie conferințele publice, premiile pentru învățarea limbii maghiare acordate elevilor și pedagogilor din zona Aradului de altă naționalitate decât cea maghiară, organizarea de expoziții, concerte precum și crearea unei biblioteci.

Acest lucru s-a înfăptuit pe 1 martie 1888. Biblioteca își avea sediul în clădirea teatrului arădean. În momentul deschiderii, biblioteca oferea publicului cititor peste 1500 de volume.

Expoziția noastră găzduiește o vitrină cu cărți care poartă ștampila Asociațiunii Kölcsey. Sunt cărți în limbile maghiară, latină și franceză. Aș remarca lucrarea lui Papay Pariz Ferenz, Dictionarium manuale Latino-Ungaricum et Ungarico Latinum, apărută la Löcse, 1708. Este o lucrare în două volume, volumul doi fiind un coligat al volumului unu. Pe pagina de gardă se poate observa ștampila Asociațiunii Kölcsey.

Pe parcurs, prin donații biblioteca ajunge să-și sporească simțitor numărul și calitatea valorică a colecțiilor.

Dintre donatorii de aur ai bibliotecii m-am oprit asupra câtorva nume de referință.

Colecțiile de carte ale famiilor Orczy, Vásárhelyi și Atzél au în istoria bibliotecii arădene pentru secolele al XVIII-lea și al XIX-lea o importanță deosebită.

Astfel, prin Orczy Lörincz al II-lea, istoria familiei Orczy se îmbină cu cea a Aradului, căci a ocupat pentru un timp postul de prefect. În această perioadă a contribuit în mod decisiv la acordarea titlului de oraș liber regesc Aradului. Diploma care atestă acest statut a fost adusă de Orczyi la Arad, într-un cadru festiv, în 17 august 1834. Biblioteca sa a fost vândută la licitație. Autoritățile arădene au achiziționat în 1873 pentru dotarea nou înființatului gimnaziu regal, 7078 de volume din biblioteca Orczyi. Ele se găsesc azi în colecțiile bibliotecii arădene, care deține și o serie de manuscrise semnate de fiii lui Orczy Lörinc.

Vsarhelyi Janos a ocupat până în 1835 postul de subprefect al Aradului, an în care a fost numit consilier regal. El a fost cel care a pus bazele bibliotecii familiei. Biblioteca acestei familii conține, în cuvintele istoricului Lakatos Otto „tot ce este de așteptat de la colecția particulară a unui cititor pasionat din prima jumătate a secolului (al XIX). La Gimnaziul regal au ajuns prin donația familiei 3000 de volume.

Din colecția celor doua familii Orczy și Vasarhelyi se găsește în expoziție lucrarea în două volume a lui Wofgang de Bethlem Historia de rebus Transylvanicis apărută la Cibinii(Sibiu) în 1782, precum și două manuscrise care poartă semnătura Vasarhelyi.

Fabian Gabor(1795-1877), pe lângă funcțiile sale de judecător la Tabla regală din Arad și mai târziu deputat de Arad , a tradus literatură fiind considerat , chiar, unul dintre cei mai mari traducători din latină ai literaturii maghiare. Am expus în vitrinele destinate lui, traducerea făcută de acesta la lucrarea lui Juvenal, Satyre.

De remarcat că în colecția de carte care poartă semnătura lui Fabian Gabor se află și carte latină apărută în renumite centre tipografice ale vremii. Și aici mă refer la două lucrări care au văzut lumina tiparului una în Officina Elzeviriana a anului 1645 și cealaltă în tipografia lui Christoph Plantin în anul 1610.Acesta din urmă va eclipsa în a doua jumătate a secolului al XVI-lea pe toți confrații săi, atât prin calitatea și originalitatea lucrărilor sale, cât și prin volumul și afacerile sale.

Francisc Vörös de Farad completează cu succes lista donatorilor bibliotecii arădene. Este un colecționar aparținând secolului al XVIII-lea. Secția Colecții speciale se mândrește cu 4 incunabule care poartă exlibrisul acestui donator alături de alte cărți cu o valoare deosebită. Coperțile din piele, albă sau brună, ornamentele cu chenar din elemente vegetale aurite, cotorul care are ornamente cu motive vegetale aurii imprimate la rece sunt câteva din caracteristicile cărților cu exlibris Francisc Voros de Farad. Cărțile aparținând acestui fond sunt scrise cu precădere ăn limba latină( si aici am expus un incunabul din anul 1499), franceză (La Fontaine, Fabule), germană(Reise von China, Leipzig, 1798).

Familia Mocioni a avut de-alungul întregului secol al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea un rol important în viața bisericească, culturală și economică a românilor arădeni, bănățeni și ardeleni.Din vechea familie aromână Mocioni, stabilită la Pesta s-au dezvoltat două ramuri, cea armalistă din Ungaria și Mocioni de Foen(numele venind de la moșia Foeni, din jud. Timiș) din Banat, ambele înnobilate în sec. al XVIII-lea.

Cele două biblioteci ale familiei au aparținut , una ramurii armaliste de Mocioni de la Castelul Căpâlnaș, iar cealaltă ramurii Mocioni de Foeni de la Castelul Bulci.

Din biblioteca familiei se păstrează la Biblioteca Județeană un caiet cu partituri ce poartă semnătura lui Franz Liszt, una dintre ele a fost interpretată de însuși autorul ei la o serată acasă la familia Mocioni, la Budapesta în 1881.Pe o pagină se află însemnarea lui Liszt vis a vis de acest eveniment. Se mai păstrează un caiet cu partituri și Cartea de aur a familiei Mocioni de la Căpâlnaș, din perioada 1882-1933.

Colecția istoricului Alexandru Dimitrie Xenopol, formată din 2032 volume se află în biblioteca noastră din anul 1921. Ea a fost donată de Riria Xenopol, soția marelui istoric. După cum reiese din scrisorile și actele păstrate la bibliotecă, donația s-a făcut la dorința savantului însuși, sfătuit în acest sens de marele arădean Vasile Goldiș.

Dintre valorile bibliotecii lui Xenopol, printre care se află prețioase lucrări de istorie, amintim opera care prezintă cel mai mare interes pentru cercetători și anume cele 6 volume cu corecturi personale ale lui Xenopol la Istoria românilor din Dacia Traiană, lucrare apărută la Iași între 1888-1892.

Cartea veche românească e reprezentată în biblioteca lui Xenopol de două titluri: Legiuirea lui Caragea, București 1813 și Adunarea de tractaturi a lui Dinicu Golescu, apărută la Buda în 1826. Ultima lucrare este expusă in una din vitrinele destinate lui Xenopol.

Printre valorile bibliotecii se numără și edițiile princeps ale unor lucrări literare și istorice românești apărute în secolul trecut cum ar fi: Noul Erotocrit a lui Anton Pann, Sibiu, 1837; Istoria românilor din Dacia Superioară, a lui Papiu Ilarian, apărută la Viena în 1852, prima ediție completă a lucrării lui Șincai, Hronicul românilor și a mai multor neamuri, Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul a lui Nicolae Bălcescu, apărută sub îngrijirea lui Alexandru Odobescu la București în 1877.

Câteva volume din biblioteca marelui istoric poartă semnătura unor mari personalități. Astfel menționăm autografele lui Grigore Antipa, Constantin Ion Parhon, Grigore Tocilescu, Constantin C. Giurescu etc.

Vasile Goldiș și-a lăsat prin donație biblioteca, constituită în mare parte din opere ale clasicismului antic, Palatului Cultural din Arad, de unde, au ajuns în colecțiile Bibliotecii Județene Arad.

Pedagog, publicist, om politic și membru de onoare al Academiei Române, Vasile Goldiș a fost deputat național în dieta ungară, mai apoi director al noii foi locale „Românul”. La 1 Decembrie 1918 a citit la Adunarea Națională de la Alba Iulia cuvântarea solemnă cu privire la Unirea Transilvaniei cu România.

Dintre lucrările aflate în fondul Goldiș putem menționa prima ediție a lui Titu Maiorescu Critice, 1874, lucrarea Elenei Pop Hossu Longin, Amintiri 1880-1930, cu dedicația autorului, precum și lucrarea Sufletul lui Baudelaire. Cugetări și paradoxe a lui Alexandru Teodor Stamatiad , cu dedicația autorului.

Din biblioteca fostului inspector școlar Iosif Moldovan, printre cele 700 de volume aflate în posesia bibliotecii arădene, se numără o serie de tipărituri arădene care oferă, totodată, și un bogat material pentru cei ce cercetează istoria învățământului românesc din părțile Aradului. O parte valoroasă a bibliotecii sale o formează calendarele tipărite la Arad între anii 1882-1932 și care au fost valorioficate în diferite bibliografii.

Alte lucrări care atrag atenția ar fi: lucrarea Mariei Ciobanu, Scrisori către eleve, Arad, 1902, cu dedicația autorului, Némethy Károly, Aradváros tanügyi története(Istoria Învățământului orașului Arad),Arad, 1890 sau lucrarea episcopului Aradului, Grigorie Comșa, Acțiunea catolică și ortodoxia activă , apătută la Arad în 1931.

Născut în casa preotului Ioan Petreanu din Șiria, Coriolan Petranu va deveni primul specialist de seamă în istoria arhitecturii românești din Transilvania.

Cu o pregătire profesională la Berlin și Viena, Coriolan Petranu se angajează în 1918 ca funcționar de specialitate la Muzeul de Belearte din Budapesta, dar în 1919 părăsește acest post ocupând postul de conferențiar la Universitatea din Cluj. Aici organizeaza primul seminar de istoria artelor, ducându-i-se vestea și la celelalte facultăți și determinând audierea cursurilor lui de mulți studenți înscriși la alte specialități.

Dintre lucrările deosebite aflate în fondul de carte al bibliotecii amintim: Bisericile de lemn din județul Arad, Sibiu, 1927. Este un studiu stilistic și este primul din seria de trei lucrări dedicate în întregime bisericilor de lemn, lui urmându-i Monumentele istorice ale județului Bihor. Bisericile din lemn, Sibiu, 1931 și Bisericile de lemn ale românilor ardeleni, Sibiu, 1934.

Lucrarea va fi tipărită în condiții grafice foarte bune, la Institutul de Arte Grafic Drotleff Sibiu, 1927 conținând și un rezumat în limba franceză alcătuit tot de către autor.

Cea de-a doua vitrina destinată fondului Coriolan Petranu conține lucrări deosebite cu semnătura autorilor. E vorba de Sextil Pușcariu, Istoria literaturii române ( cu dedicația autorului), Alexandru Naum , Istoria artei de la începutul creștinismului până în secolul al XIX-lea, Iași, 1937(cu dedicația autorului), sau lucrarea Dr. Richard Oertel, Francisco Goya, Leipzig, 1907(cu autograful autorului.)

Iar această scurtă prezentare a donatorilor bibliotecii arădene nu s-ar putea incheia aici fără a menționa și alte nume care, din lipsă de spațiu, nu au putut fi prezenți aici. E vorba de fondul Gheorghe Ciuhandu, Dana Dreucean, Dan Antoci, Felicia Lazăr( dupa anul 1989), Gheorghe Țârcuș, fondul Păcățeanu, Kara Gyozo, Iuliu Puticiu, Hans Zenner, Fondul Lupaș și alții.

Toate aceste fonduri reprezintă un adevărat izvor de documentare și cercetare inedit care așteaptă ochiul atent și munca asiduă a filologului, istoricului sau a altor pasionați cercetători”.

Biblioteca azi

În trei standuri sunt reunite lucrări apărute, în ultimii ani, sub sigla Bibliotecii Judeţene „A.D. Xenopol”Arad: publicaţii, programe, calendare, pliante, etc. De asemenea, printr-un simbol, sunt reprezentate „direcţiile” bibliotecii arădene în parteneriatele cu instituţii similare din Europa.