Energie electrică produsă în microhidrocentrale amplasate pe Canalul Morilor, la Buteni, Răpsig, Bocsig, Mocrea şi Nădab. Administraţia are în vedere chiar „scoaterea de la naftalină” a unor amenajări hidrografice care au fost realizate în perioada Imperiului Austro-Ungar. În 10 ani, judeţul Arad ar trebui să îşi reducă simţitor poluarea şi consumul de energie convenţională. Faptul că judeţul Arad este unul sărac în resurse de genul cărbunelui sau al gazelor naturale, are munţi foarte puţin înalţi şi nu are ape repezi, adecvate pentru producerea de energie, a determinat administraţia să caute resurse în altă parte. 

Consiliul Judeţean a afişat la transparenţă Strategia Energetică a Aradului, un document valabil pe perioada 2010 – 2020. În strategie sunt cuprinse resursele de care dispune judeţul şi sunt formulate modalităţile de folosire a acestora. Ca „alternativă demnă de luat în seamă” a fost cuprinsă şi „utilizarea unor amenajări hidrografice, a unor iazuri, lacuri şi acumulări de ape, realizate în perioada Imperiului Austro-Ungar, care au pus în mişcare gatere, mori, generatoare electrice, cum ar fi cele din zona Sebişului, Dezna, Prăjeşti”. Pe listă se regăsesc parcuri de panouri fotovoltaice (unul este deja în construcţie la Curtici), microhidrocentrale, un sistem de iluminat bazat pe led-uri pentru reducerea consumului, energie extrasă din rampe vechi de deşeuri închise sau în curs de închidere, utilizarea de ape geotermale, gunoi de grajd folosit pentru producerea biogazului.

Deşi cuprinde o mulţime de variante care, cel mai probabil, nu vor fi realizate, importanţa acestei strategii este de necontestat. Ea va fi folosită de administraţie chiar şi pentru atragerea de fonduri nerambursabile. „Deşi judeţul Arad nu dispune de resurse (cărbune, gaze) şi forme de relief (munţi şi ape) adecvate pentru producerea de energie, totuşi, printr-o inventariere şi utilizare inteligentă a unor oportunităţi, putem colecta un volum apreciabil de energie obţinut din utilizarea eficientă a energiei hidro, eoliană, solară, geotermală, biomasă etc.”, se subliniază în strategia energetică. 

Centrale eoliene

În document este cuprinsă şi posibilitatea de realizare de centrale eoliene „pe Dealurile Văsoaiei (unde, de altfel, înainte de 1989 a şi funcţionat o centrală eoliană pentru producerea de curent electric pentru sălaşele din zona Văsoaiei), pe Dealul Mocrei, pe dealurile din Podgoria Aradului, în defileurile Mureşului, urcând chiar până pe vârfurile munţilor Codru Moma sau pe Platoul Izoi – Moneasa”.

Biogaz după sistem maghiar

Strategia prevede şi măsuri luate cu succes în ţara vecină: „Pe teritoriul judeţului Arad există mai multe complexe zootehnice şi porcine care produc o cantitate de gunoi de grajd. Complexele de la Curtici, Macea, Iratoş, Complexele de porci Smithfield ar putea procesa gunoiul de grajd în instalaţii de producere de biogaz care, pe lângă faptul că produc curent electric şi căldură, mai şi neutralizează gunoiul de grajd care poate fi astfel utilizat în agricultură. Administraţiile oraşelor judeţului sau chiar municipalitatea ar putea gândi astfel de investiţii care nu numai că vor contribui la reducerea poluării mediului, dar vor fi şi o sursă puternică de energie (curent electric şi căldură) aşa cum ne arată experienţa maghiară, din imediata vecinătate a judeţului nostru. Astfel, o colaborare mai strânsă în Euroregiunea DKMT ar putea pune în valoare în comun unele oportunităţi aflate în zona noastră comună. Colaborarea cu Institutul de Biotehnologii de la Szeged ar putea duce la reţete de fermentare a gunoiului de grajd, a gunoiului menajer sau chiar a nămolurilor de la staţiile de epurare a judeţului nostru”.

Sute de mii de euro

S-a calculat şi necesarul de bani pentru retehnologizarea microhidrocentralelor realizate înainte de 1989, cum ar fi cele de la Iosăşel, Dezna, Sebiş şi Mocrea: maxim 150.000 – 200.000 euro.

JA – S.B.