Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 15 octombrie 2025, a patru administratori de societăți comerciale, M.C.R., M.I., C.C. și S.D.M., fiecare pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.
Cei patru suspecți, în calitate de administratori de fapt, respectiv coordonatori a șapte societăți comerciale cu activitate de transport alternativ de persoane, ar fi conceput un mecanism infracțional de sustragere de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, prin neînregistrarea în documentele financiar-contabile și nedeclararea veniturilor obținute în perioada 2023-2025 din activitatea de transport alternativ de persoane, în valoare de peste 110 milioane lei, producând bugetului de stat un prejudiciu de peste 30,5 milioane lei prin neplata TVA și a impozitului pe profit.
Concret, sub coordonarea celor patru, în perioada 2021-2024 ar fi fost înființate mai multe firme de transport alternativ de persoane care ar fi colaborat cu peste 800 de șoferi. Acestora din urmă li s-ar fi oferit posibilitatea de a obține venituri mai mari decât cele realizate prin încheierea contractelor de muncă. După recrutare, șoferii încheiau fie contracte de închiriere a autoturismelor deținute de suspecți, fie contracte de comodat, prin care transmiteau cu titlu gratuit autoturismul lor către firmele celor patru, care se ocupau de obținerea autorizațiilor de transport de la Autoritatea Rutieră Română (ARR), precum și de înscrierea pe platformele de ride-sharing. Firmele nu aveau angajați proprii și figurau cu sedii pe raza județelor Timiș și Arad.
În timpul derulării activității de transport alternativ de persoane, săptămânal, din sumele încasate de la companiile deținătoare ale platformelor de ride-sharing – Bolt sau Uber – suspecții care coordonau societățile de transport își rețineau un comision de 10%, plus o sumă fixă de 70 lei per șofer, cu titlu de „servicii de contabilitate”, iar restul banilor erau înmânați cash șoferilor. Suma reținută săptămânal fiecărui șofer, în cuantum de 70 lei, era folosită în interes propriu tot de către cei patru suspecți.
Unul dintre suspecți ar fi retras în numerar, din conturile societăților comerciale controlate, sume de ordinul milioanelor de lei, pe care le-ar fi împărțit cu ceilalți suspecți. Din banii încasați, aceștia achiziționau imobile, autoturisme de lux și autoturisme folosite pentru activitățile comerciale de transport.
Activitatea infracțională a celor patru se desfășura în modalitatea descrisă mai sus pe o perioadă de maxim un an, până când firmele intrau în atenția organelor fiscale, după care, activitatea era mutată pe alte firme. Pentru a se asigura că scapă „nevătămați”, cei patru fie înființau firmele pe numele altor persoane, fie în ultima parte a activității – când deja intrau în atenția organelor fiscale – erau cesionate, desemnându-se alți reprezentanți legali ai acestora, de regulă „persoane cu statut social și economic precar”, care erau plătite cu sume între o mie de lei pe săptămână și o mie de lei pe lună.
Citește și: