ARAD. Când legile mediului bat dezvoltarea naţională, se ajunge într-o situaţie identică cu cea în care se află acum viitorul drum expres Arad-Oradea. Pentru că viitoarea şosea ar urma să treacă prin apropierea unor aşa-zise rezervaţii naturale, proiectul a fost la un pas să intre în impas, iar autorităţile au decis să mute traseul drumului, pentru ca proiectul să poată continua. Am intrat pe firul unor informaţii care făceau referire la faptul că drumul expres Arad-Oradea nu primeşte acord de mediu, dacă se menţine traseul propus de administraţiile locale. Iar fără acord de mediu, întreg proiectul urma să fie blocat. În această situaţie, liderii instituţiilor care au intrat în asociere pentru a realiza această şosea în regim de autostradă au decis să deblocheze situaţia şi să caute alte opţiuni pentru traseu.

„Nu am primit aviz în forma propusă de proiectant pentru că acolo sunt zone protejate. Proiectantul caută acum soluţii în afara zonei protejate pentru a realiza descărcarea de pe viitorul drum pentru oraşul Chişineu-Criş. Asta înseamnă că, undeva în cartierul Pădureni, se vor expropria, probabil, nişte terenuri. Am fost în zonă cu primarii de la Socodor şi de la Chişineu-Criş şi nu găsim altă soluţie, în acest moment, decât realizarea unor exproprieri şi realizarea unei pasarele suspendate peste Pădureni. Dar aşteptăm soluţia de la proiectant”, ne declara, săptămâna trecută, Iustin Cionca, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, instituţie care este unul dintre partenerii proiectului.

Drumul a fost mutat

Ulterior, am luat legătura cu Flavius Chereji, primarul oraşului de pe Crişul Alb, pe care l-am prins chiar în timp ce dezbătea cu proiectantul, dar şi cu reprezentanţii Ministerului Mediului, soluţia care ar putea debloca proiectul expresului Arad-Oradea.

„Între Chişineu-Criş şi Socodor există nişte rezervaţii naturale de soluri sărăturoase. Drumul expres ar fi urmat să treacă prin zona de protecţie aferentă acestor rezervaţii. Deci, nu prin rezervaţii, ci prin zona de protecţie. Iniţial, autorităţile de mediu nu ne-au oferit, în scris, o adresă prin care să ne anunţe că orice fel de construcţie este interzisă în această zonă de protecţie. Am vorbit cu proiectantul şi am cerut ca cei de la Mediu să îşi asume în scris faptul că nu ne permit să realizăm această investiţie în acea zonă de protecţie. A venit şi documentul respectiv, iar, împreună cu proiectantul am căutat o soluţie prin care să se devieze drumul expres din apropierea acelei zone interzise. Am identificat varianta ca viitoarea şosea să treacă în imediata apropiere a oraşului, a cartierului Pădureni. Aici va trebui să dărâmăm două imobile. Una dintre ele este o casă de locuit, celălalt imobil aparţinând primăriei”, ne-a explicat Flavius Chereji

.

Un an întârziere

Totuşi, am încercat să aflăm dacă nu exista posibilitatea solicitării unei excepţii de la legile mediului pentru realizarea acestei investiţii extrem de importante.

„Se putea face această solicitare, dar urma să întârziem proiectul între opt luni şi un an. Şi asta pentru că excepţia respectivă poate fi acordată doar de Comisia Europeană, rezervaţia de soluri sărăturoase şi zona de protecţie a acesteia fiind înregistrată la nivel european. Nu avem timpul suficient pentru a întârzia atât de mult proiectul”, ne-a spus primarul din Chişineu-Criş.

Pe de altă parte, acesta se arată şocat de faptul că o zonă de protecţie poate sta în calea unui obiectiv de importanţă naţională.

„Nu îmi vine să cred că un drum de interes naţional şi chiar european, expresul Arad-Oradea, urmând să lege autostrăzile A1 și A3, se poate împiedica de o zonă de protecţie. Atenţie, nu vorbesc despre rezervaţia în sine, ci despre zona de protecţie. Mi se pare strigător la cer că o investiţie de două miliarde de euro se împiedică de un astfel de detaliu”, ne-a declarat Flavius Chereji.

Pasarelă în Pădureni

Pe de altă parte, legat de viitorul drum expres, apare o nouă informaţie referitoare la investiţie. Pentru ca o parte cât mai mare a traficului greu să fie deviat din oraş, la intrarea în Chişineu-Criş dinspre Arad, înainte de benzinăria aflată acolo, va lua fiinţă un fel de şosea de centură. Din DN 79, viitorul drum va vira spre stânga, iar, după aproximativ 200 de metri, va urca pe piloni pentru a trece peste calea ferată care merge dinspre Chişineu-Criş spre Socodor. Apoi, va coborî de pe piloni în imediata apropiere a viitorului nod rutier. Şi aici apare o noutate. Pentru a ocupa cât mai puţin teren cu acest nod rutier, viitorul drum expres va fi suspendat pe toată lungimea lui în apropierea oraşului Chişineu-Criş, iar tot nodul rutier va fi desfăşurat chiar sub viitoarea şosea, loc în care se va intersecta cu viitoarea centură a Crişului.