Despre cum vede primarul Aradului, Gheorghe Falcă, bugetul oraşului pentru anul în curs, unde e bine şi unde doare.

Cum se vede bugetul Aradului prin ochii primarului?

Gheorghe Falcă. Avem aproape aceiaşi parametri în bugetul din 2011 ca şi în bugetul anului 2010. Se observă o scădere a veniturilor în zona locală şi o creştere a acestora în zona fondurilor europene. Astfel, ajungem – datorită fondurilor europene – să avem un buget mai mare în anul 2011 decât în 2010 şi, tot datorită acestor fonduri, ajungem din nou cu peste 40% din buget alocat investiţiilor publice.

JA: Spuneaţi la un moment dat că investiţiile sunt capitolul cel mai important din buget. Despre ce investiţii vorbim în acest an?

Gheorghe Falcă. Suntem în faza finală în acest an la câteva proiecte importante. Primul mare proiect care se va finaliza anul acesta este Gai, Bujac şi Sânicolau (canalizare şi asfaltare – n.r.), astfel că marea investiţie de 70 de milioane de euro se finalizează în 2011. Tot în 2011 se finalizează şi BERD II, de la Boul Roşu, Calea Romanilor până pe Calea Timişorii şi se va finaliza şi al treilea proiect, cel din zona istorică, cu Preparandiei, Dornei şi celelalte zece străzi interioare, plus Podul Traian.

Evident avem şi proiectele mai mici, însă vom începe, sperăm, în acest an, pe fonduri europene, încă câteva proiecte mari. E vorba în special de reabilitarea celor două pasaje, Grădişte şi Micălaca, pasaje care sigur vor aduce un anumit disconfort cetăţenilor. Vom începe şi lucrarea pe strada Meţianu, care va declanşa în următorii cinci ani construcţii importante în Piaţa Avram Iancu şi Piaţa Catedralei şi, evident, în continuare sprijinim sistemul de învăţământ şi sănătate.

Anul acesta va fi un an foarte vizibil pe componenta investiţii datorită finalizării celor trei mari proiecte. Gândiţi-vă că cele trei cartiere – Gai, Bujac, Sânicolaul Mic – vor arăta cum arată astăzi Subcetate; Calea Romanilor şi Calea Timişorii vor arăta cum arată zona bulevardul, Dornei şi Preparandiei cum arată Conduraşilor, Kogălniceanu, zona istorică cu cele zece străzi schimbă radical imaginea din acest cartier şi, evident, ne vom interesa şi de aspectul unei zone din Micălaca (strada Titulescu).

JA: Trebuie să fie şi câteva nemulţumiri legate de buget.

Gheorghe Falcă. Întotdeauna sunt nemulţumiri, în primul rând ale noastre. Evident, dacă am avea mai mulţi bani, am face lucrurile mult mai repede, am finaliza canalizarea oraşului, să ajungem la 100% reţea stradală canalizată, am folosi mai mulţi bani pentru învăţământ, am aloca mai mulţi bani pentru reabilitarea conductelor termice. Există mult mai multe solicitări, dar economia Aradului şi fondurile externe ne creionează un buget iar noi lucrăm pe baza priorităţilor generate de necesitatea imediată.

JA: Anul trecut, pe final, se tăiaseră sume importante de bani de la capitolul întreţinere şi aş da acum exemplul întreţinerii drumurilor. Totul pentru a ne încadra în cerinţele noii legi privind reducerea cheltuielilor bugetare. Să ne aşteptăm şi anul acesta la o astfel de procedură? Vom avea mai puţine străzi iluminate, mai puţine drumuri întreţinute?

Gheorghe Falcă. Anul acesta ni s-a permis să dimensionăm cheltuielile de gospodărire a oraşului, care înseamnă curăţenie stradală, iluminat, spaţii verzi, conform solicitării instituţiilor care coordonează aceste activităţi, dar şi conform bugetului, în comparaţie cu anul trecut, când a trebuit să reducem aceste cheltuieli cu 25%. Noi am închis, totuşi, bugetul Aradului în 2010 cu aproape 700 de miliarde de lei în buget.

Ne-am redus în 2010 cheltuielile atunci cu 25%, dar suntem bucuroşi că am făcut noi economii mai multe decât ne-a impus Guvernul, ajungând să închidem anul cu peste 700 de miliarde de lei vechi în cont, bani care s-au dus anul acesta în zona investiţiilor.

JA: Impozitele, un capitol important în buget când vine vorba de venituri, rămâne cumva bila neagră şi în acest an. Nu au crescut, dar există arădeni care plătesc mai mult, aşa cum este cazul locuitorilor din Sânicolaul Mic.

Gheorghe Falcă. Sigur că atunci când trăieşti într-o zonă cu drumuri de pământ, fără canalizare şi fără apă, ai un impozit. În momentul în care comunitatea face eforturi şi modernizează acel cartier, zona de impozitare se schimbă. În Arad aşa cum ştiţi, nu au crescut impozitele de câţiva ani, dar odată cu modernizarea unor cartiere se trece în zona de impozitare corespunzătoare standardului la care ajunge cartierul în anul respectiv. De aceea, să spunem, Gai, Bujac şi Sânicolaul Mic au intrat în zona B.

JA: Înainte de a fi gata însă lucrările.

Gheorghe Falcă. Da, dar, de obicei, impozitul este pe un an şi în cadrul anului respectiv cele trei cartiere vor fi finalizate. Sânicolaul, chiar în primăvara acestui an.

JA: Rămânem tot la buget: haideţi să recunoaştem că nici la capitolul datorii nu stăm „prost”, sunt destul de mulţi bani prevăzuţi acolo, cât la întreţinerea oraşului.

Gheorghe Falcă. Aradul nu este un oraş îndatorat, de aceea noi ne pregătim să mai luăm un împrumut pentru a cumpăra tramvaie, pentru că în momentul în care finalizăm şi BERD II şi Renaşterii putem introduce tramvaiele noi pe zonele modernizate. Noi nu am avut decât un împrumut de 20 de milioane de euro luat în 2005 şi atunci, când am adus 40 de milioane de euro gratis de la Banca Mondială, am împrumutat zece milioane de euro de la această instituţie. În realitate, pe tot parcursul acestor ani, din 2005 până acum, am avut doar 30 de milioane de euro împrumut, ceea ce va face ca după 2012 cota noastră de rambursare să fie sub 50 de miliarde de lei vechi pe an. La un buget de peste cinci mii de miliarde lei vechi este nesemnificativ.

JA: Există capitole care dor în buget? Cultura, de pildă? Capitole la care sumele prevăzute să fie strict pentru supravieţuire? Haideţi să vorbim despre acestea…

Gheorghe Falcă. Eu cred că ar trebui ca tot ce înseamnă funcţiunea structurii statale locale să fie la o limită clară de cheltuire a banilor publici. Nu trebuie să ne lăfăim în zona funcţionării. Eu cred că România are nevoie de un stat minimal cu cheltuieli optime, ca să rămână mai mulţi bani pentru investiţii. Toată lumea doreşte ca România să se modernizeze şi, evident, să atragă cât mai mult în zona economică. Dar dacă nu reuşim să creştem acolo, măcar să nu facem cheltuieli atât de mari în zona de funcţionare a administraţiei.

Criza şi bugetul

JA: Până când o să mai tot vorbim de criză în bugetele locale?

G.F. Nu cred că veţi găsi nici în urmă cu o sută de ani, nici peste o sută de ani vreun primar care să spună că are toţi banii necesari în buget. Criza economică a făcut ca bugetele locale să nu aibă creşterea pe care au avut-o în anii 2005, 2006, 2007. Eu cred, însă, că România va ajunge într-o creştere profundă în 2014 – 2015. De curând am primit documentele companiilor care lucrează pe componente auto, care subliniază că în anii 2013-2014 va fi o cerere atât de mare de automobile încât piaţa auto din Europa nu va face faţă, pentru că parcurile auto nu s-au înnoit datorită crizei şi după 2012 toate societăţile din Europa o să facă solicitări masive de automobile.

La fel va fi şi cu industria mobilei. Toate aceste analize europene legate de faptul că România, în 2010, a exportat mai mult decât în 2008 şi a fost cel mai bun an de export românesc din ultimii 20 de ani, ne duc la concluzia că altcumva va arăta şi economia românească în 2014-2015 şi evident şi bugetul local.

Viitorul

JA: Aradul, în viitor: un oraş al investiţiilor? Unul cultural?

G.F. Este dificil să spun doar eu cum văd oraşul, pentru că, vă daţi seama, cultura unui oraş depinde foarte mult de oamenii din interior. Economia unui oraş depinde foarte mult de cei care investesc în sistemul privat. Noi, administraţia, am făcut eforturi destul de mari în a sprijini activităţile culturale, eforturi care depăşesc trei milioane de euro pe an. La fel în zona investiţiilor private, am primit întotdeauna apreciere vis-a-vis modul în care am lucrat cu oamenii care au dorit să investească în Arad, datorită faptului că noi am dus utilităţile publice către cei care fac investiţii şi apoi către zonele publice.

Mai mult, dacă vă uitaţi, Aradul este în 2010 al şaptelea judeţ la nivel de export, cu peste un miliard de euro, Aradul este printre puţinele judeţe care au balanţa pozitivă între importuri şi exporturi, iar între oraşele medii (cele sub 200.000 de locuitori), judeţul nostru este pe primul loc din punct de vedere economic şi concurăm cu Sibiul, unde, aşa cum ştiţi, există Romgaz şi Transgaz, cele două mari societăţi naţionale. Aşa că drumul şi-l alege oraşul şi oamenii care-l populează.

Adriana Barbu Dănilă

adriana.barbu@informmedia.ro